Cultura

Tudor Arghezi şi Fundaţia Culturală «Principele Carol», 1922-1927

 | 31 ianuarie 2012, 16:14 | 0 comentarii | 

2.Debutul editorial al Poetului la Fundaţia Culturală «Principele Carol»

Semnatura eletronica CertDigital

Deşi destinul său a urmat cursul unei existențe scriitoricești independente, T. Arghezi va rămâne profund recunoscător Fundației Culturale «Principele Carol», fiindcă în această editură va debuta editorial, în 1927, cu volumul Cuvinte potrivite.

În Nota de la pagina 272, după „tabla de materii”, stă scris: „S-a cules și tipărit cu literă nouă englezească în Tipografia Fundației Culturale «Principele Carol», în timpul Săptămânii Patimilor, anul 1927, Director al Tipografiei fiind d-l Marcu Turneanu, care s-a ostenit îndeosebi pentru cât mai buna înfățișare a textului.” Pe pagina de gardă a cărții este imprimată emblema Fundației. Referatul editorial al „Cuvintelor potrivite” fusese alcătuit de Nicolae M. Condiescu, căruia poetul îi va păstra o vie amintire (în 1961, în calitate de „membru al Academiei R.P.R.”), Arghezi eliberează o «Referință» caldă văduvei Sabina Condiescu, în obținerea unei pensii de urmaș. Să precizăm că debutul editorial al poetului este susținut de Henry Fischer-Galați „sub egida Fundației” (care va susține și apariția cărții de versuri din 1934, Cărticica de seară). Au urmat: Icoane de lemn, tipărită în 1929 la Editura Națională S. Ciornei, Poarta neagră imprimată la Cultura Națională în 1930.

3.GORJUL – în atenția Fundației Culturale «Principele Carol»

Activitatea Fundației Culturale Regale va fi una plină de roade și satisfacții, antrenând un număr mare de scriitori, oameni de cultă și știință, adresându-se, prin programele sale culturale (îndeosebi reviste de cultura), nu numai specialiștilor ci și publicului larg de la sate, unde se înființează cămine culturale, biblioteci etc. Acum încep să lucreze în domeniul etno-folcloristicii și echipele coordonate de Dimitrie Gusti, investigând vetre de veche tradiție, precum Runcul Gorjului din care se culege un bogat material documentar. Să amintim aici și lucrarea editată postum a lui Ernest Bernea, Moartea și înmormântarea în Gorjul de Nord, sau culegerile de folclor muzical ale lui Constantin Brăiloiu din Gorj. Editura Fundației Culturale Regale încerca să ia legătura și cu condeierii aflați în mediul rural, calculându-se imensul câștig în plan cultural-obștesc. În acest sens, amintim scrisoarea, datată „1 Martie 1940”, a Fundaţiei Culturale Regale «PRINCIPELE CAROL» din Bucureşti, adresată tânărului poet gorjean din Hobița, Ion Gheorghe Anglițoiu, autor a trei volume antume, favorabil recenzate în „Gorjeanul” (Harfe, București, 1939; Pulbere de stele, București, 1941; Vis de aur, Petroșani, 1941) și al altora rămase în manuscris:

„Stimate Domnule Ion Gh. Angliţoiu,

Citind în «Gorjanul» despre activitatea dv. Literară, vă comunicăm că cu poşta de azi vi s-a trimis un număr din revista literară a căminului nostru «Luceafărul literar», poate o veţi afla pe placul dv. Şi-i veţi deveni prieten, colaborator şi abonat. Revista noastră apare regulat, bilunar, de 18 ani şi se ocupă numai cu lansarea talentelor provinciale, având şi tipografie şi editură proprie în care colaboratorii noştri harnici îşi pot imprima operile literare. Dacă doriţi să primiţi şi dv. Revista regulat, vă rugăm să ne scrieţi şi să ne trimiteţi şi colaborări. Sănătate” (ștampilă și ss. indescifrabilă). Bănuim că pentru editarea volumelor din 1941 poetul ar fi putut primi sprijin din partea Fundației, de vreme ce numele său, iată, intrase în atenția diriguitorilor culturali de la București. Mai ales că poetul își terminase studiile liceale și își trecuse bacalaureatul la Liceul „Titu Maiorescu” din București, urmând tot aici, la Universitate, cursurile Facultății de Litere și Filosofie. Era abonat, printre altele, și la „Revista Fundațiilor Regale”, la care, bănuim, ar fi putut colabora, dacă ar fi supraviețuit războiului. Poetul-erou sublocotenent Ion Gheorghe Anglițoiu a căzut la Stalingrad pe 20 decembrie 1942, la vârsta de 29 de ani, fiind onorat cu „Ordinul COROANA ROMÂNIEI” cu spade în gradul de Cavaler cu panglică de VIRTUTE MILITARĂ”.

4.Tudor Arghezi și mai tânărul poet gorjean Ion Gheorghe Anglițoiu

Același autor gorjean, Ion Gheorghe Anglițoiu, care trimitea de pe front poezii și articole la «Gorjeanul» lui Jean Bărbulescu, se adresează și lui Tudor Arghezi, primind de la acesta o scrisoare de încurajare:

„Stimate Domnule Angliţoiu,

Mulţumindu-vă pentru reexpedierea unei scrisori, pierdută, dimpreună au alta pierdută de tot, de către o domnişoară studentă, care îmi afirmase că scrisorile i-au fost furate cu ghiozdanul, la Academia Comercială, dar care locuieşte în strada Dionisie, unde aţi găsit scrisoarea, în noroi, nu mă pot împiedica să vă exprim satisfacţia că în confuzia de noţiuni şi sentimente actuală, se mai află sensibilitate la onoarea delicată a unei infime datorii de amănunt. Primiţi vă rog felicitările şi cele mai bune salutări. T. Arghezi

37 Prelungirea Mărţişor, Telefon 3.33.54, Bucureşti.”

Păcat că destinul poetului-erou a fost atât de scurt, o relație mai de durată cu Ion Gheorghe Anglițoiu din Hobița Gorjului fiind de dorit nu numai de tânărul condeier abia debutant editorial, cât și de toți cei ce își puneau speranța într-un nou poet reprezentativ pentru spiritualitatea Gorjului atât de încercat în anii celui din urmă război, despre care noi înșine am scris în coloanele «Gorjeanului», prin decembrie 1995 (Scriitori gorjeni de altădată: Ion Gheorghe Anglițoiu, 1913-1942, „Gorjeanul”, nr. 1762/ 16 dec. 1995, p. 1). Nu putem încheia, fără a aminti aici micromonografia dedicată lui Ion Gheorghe Anglițoiu (2010) de prof. Ion Mocioi, recuperând astfel figura unui talentat poet al Gorjului de altădată, „o figură literară pierdută în anii afirmării, din timpul celui de-al doilea război mondial”, conform aprecierii monografistului (Poeți și poezie, Drim Edit & Spicon, f.a., pp. 233-249).

Zenovie Cârlugea

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL