Anul acesta se împlinesc 125 de ani de la înfiinţarea primei şcoli stabile, Gimnaziul real din Târgu-Jiu. Acest început merită să fie cunoscut de locuitorii Gorjului, cu deosebire de către tânăra generaţie. De aceea am găsit de cuviinţă să evoc evenimentul respectiv, cu impact deosebit în viaţa noastră în secolul trecut şi în viitor.
După cum ne face cunoscut revista Liceului, Tudor Vladimirescu „Amicul tinerimii”, în zile de 17-18 februarie 1940 a avut loc, într-un cadru festiv, marcarea jubileului de 50 de ani ai liceului Manifestarea a fost organizată de către profesorul Teodor Gâlcescu, directorul liceului şi fost elev al şcolii.
De asemenea, în vara anului 1990, a fost sărbătorită împlinirea a 100 de ani de la eveniment respectiv, prilej cu care a fost lansată o monografie realizata de către profesorul doctor Corn Cârstoiu, profesor şi director al acestui liceu intitulat: „Liceul Tudor Vladimirescu Târgu-Jiu, în secol de lumină (1890-1990)”.
În acest context se cuvine să arătăm, pe scurt, evoluţia acestui prestigios locaş de educaţie în 125 de ani de existenţă. Astfel, între 1890-1918, a funcţionat ca gimnaziu real în clădiri particulare improprii până în 1898 când şi-a inaugurat cursurile în local propriu. Din anul 1919 a fost transformat în liceu, iar după 1990 a primit denumirea de Colegiu Naţional „Tudor Vladimirescu”, din zile noastre. De precizat că denumirea de „colegiu” era acordată acelor licee cu existenţa de peste 100 de ani. După câte ştiu, în Oltenia, după 1940, era un singur Colegiu la Craiova sub denumirea şi „Colegiul Naţional Carol I”.
Înfiinţarea gimnaziului şi apoi a Liceului Tudor Vladimirescu din capitala judeţului Gorj datorează sprijinului material al unor personalităţi din fruntea ţării între care amintim pe Titu Maiorescu, Spiru Haret şi Gheorghe Tătărăscu. O contribuţie însemnată a adus-o şi Ton Cămărăşescu, fost prefect de Gorj, deputat şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
Contribuţia directă a fost adusă de către distinşii şi harnicii profesori, animatori, factori vii veşnici luptători pe ogorul vieţii culturale, atât în cadrul şcolii, cât şi în afara ei. „Amicul tinerimii consemnează printre aceştia pe Ştefan Bobancu, luliu Moisil, C. Roibănescu, C. Visinescu, Petroşanii, Al. Andronescu, Tiberiu Popescu, Dr. S. P. Voiteşti, Arghir lancu, Augustin Crainic alţii, în lista acestora merită să amintim şi pe foştii elevi, deveniţi profesori şi directori ai liceului, între care: Mircea Pârvulescu, Teodor Gâicescu. Ghe. Câtă, Pompiliu Taşcău, Nicolae Andriescu, Mire-Pavelescu, Alex Mihuleţ, C. Demetrescu, Ion Tănase ş.a.
Desigur, aceste însemnări nu pot cuprinde pe toţi cei care şi-au adus aportul la dezvotarea liceului, respectiv al actualului Colegiu Tudor Vladimirescu, unde am fost şi eu elev, la fel ca fii şi nepoţii mei. Memoria completă este redată de revista „Amicul tinerimii” şi de monografia din 1990, documente de arhivă, ce pot fi cercetate.
Poate că dâra luminoasă a activităţii acestor apostoli pe tărâmul educaţiei, mai dăinuie încă cadrul moştenirii ce o mai păstrează din vechiul şi reputatul liceu Tudor Vladimirescu din Târgu-Jiu. Ei fac parte din sufletul celor care au avut norocul să primească cu dăruire din virtuţiile şi harul cu care i-a miruit Bunul Dumnezeu. Aşadar ne plecăm fruntea în faţa celor care au pus bazele acestei şcoli au reuşit să o menţină nepătată în perioada celor două războaie mondiale şi a altor greutăţi din secol trecut.
De altfel, trebuie precizat că apariţia gimnaziului şi apoi a liceului ce poartă numele marelui pandur al Cortului, a însemnat şi apariţia altor şcoli între care amintim: Liceul de fete, liceul pedagogic (şcoala normală), liceul comercial, şcolile de meserii din unele localităţi ale judeţului nostru.
Prin învăţătura de carte, cel mai sărac judeţ al Olteniei a putut să se dezvolte economic şi social aşa cum au nădăjduit moşii şi strămoşii noştri. Simbolul deschis de prima şcoala stabilă în urmă c 125 de ani, de către bunii şi neuitaţii profesori care au preţuit cum se cuvine pe oricine se trude pentru cei care dovedeau voinţă şi stăruinţă în muncă, a determinat dezvoltarea spirituală, dătătoare de speranţe în viitor.
Aşa a fost posibil ca dintre elevii Liceului Tudor Vladimirescu să se ridice sute şi mii de profesori, medici, ingineri, economişti, oameni de artă, meşteşugari s.a. care s-au distins pe plan local, naţional şi chiar internaţional.
De aceea suntem datori să aducem un omagiu, să ne închinăm în faţa celor care s-au străduit în domeniul educaţiei şi culturii în judeţul Gorj.
Ing. Constantin Călugăru
