Cultura

VARIETAS DELECTAT

 | 25 aprilie 2017, 00:00 | 0 comentarii | 

Departe, de a avea a face cu un mixtum compositum; lucrarea lui Virgil Cercelaru „Din colbul vremii adunate… dincolo de Aninoasa Gorjului…” apare ca o structură de structuri literare care, deşi numeroase şi diverse (peste 140 de teme), ca elemente comune au la bază istorie, artă, cultură, civilizaţie.
Autorul, cercetător, publicist şi scriitor a dat la iveală şi alte lucrări interesante între care şi o valoroasă monografie a comunei natale Aninoasa-vatră de cultură şi civilizaţie-Târgu-Jiu, 2012, 324 pagini, pornind de la preistoria localităţii şi a zonei până în zilele noastre, continuând astfel în stilul excelsius înaintaşi de înaltă ţinută etică şi profesională: Ilie Iscrulescu, Maria M. Jianu, George Dolcu, Ion Bobină…, ceea ce înseamnă că Virgil Cercelaru n-a pornit a explora/cerceta ex nihilo realitatea istorică şi literar-artistică.
Puţini (se numără pe degete) intelectuali ai vremurilor nostre care şi-au legat viaţa de comunitataea în mijlocul căreia s-au născut, au crescut şi au muncit spre binele şi prestigiul economic şi cultural al acesteia. Virgil Cercelaru este unul din venerabilii dascăli ai Gorjului şi, nu numai, care şi-a închinat viaţa unui măreţ ideal intra şi extra muros.
Revenind la cartea sa, în curs de apariţie, am vrea să arătăm că la prima vedere panorama tematică atât de variată pare „a spăria gândul”, dar pe măsură ce se pereverează în lectura textelor varietatea încântă/desfată spiritul, stabilindu-se astfel liniile de forţă sau direcţiile principale pe care se pot grupa textele literare şi ştiinţifice.
O primă grupă de texte se referă la comuna Aninoasa şi Editura „Ram”- prima editură care a apărut într-un sat românesc, în legătură cu care distinsul profesor, critic şi istoric literar, Zenovie Cârlugea, a scris o interesantă carte intitulată Editura Ram, Aninoasa-Gorj (1934-1947), Editura „Măiastra”. Tg.-Jiu, 2014. Aici, la Editura „Ram” din Aninoasa au apărut multe cărţi scrise de autori români şi străini, între care şi cartea Nicolaus Olahus-primul umanist de origine română, a universitarului de Cluj Ştefan Bezdechi, cu un cuvânt înainte de prof. Ion Lupaş, membru al Academiei Române (1939). Tot aici s-au sărbătorit 8 decenii de existenţă a Editurii „Ram”, a apărut Centrul de studii al Editurii „Ram” la 80 de ani de la înfiinţare, Ecouri de ieri şi de astăzi ale Eiturii „Ram”, Povestea singurei edituri săteşti din România…
În legătură cu Aninoasa-oiconim ce are la bază un fitonim (anin/arin) apar teme precum Biserica din Aninoasa, Istoria cântecului „Hora de la Aninoasa”, Aninoasa, 400 de ani de la prima menţiune documentară, Toponimia comunei Aninoasa, Aninoasa cu 60 de ani în urmă, Aninoasa-CENTRU AL CULTURII ROMÂNEŞTI, Tradiţii ale comunei Aninoasa care trebuie continuate, Oaspeţi dragi la Aninoasa etc. La acest grupaj se mai adugă menţiuni referitoare la alte sate precum Groşera, Sterpoaia, Turburea, Bibeşti.
De asemenea, autorul realizează profile sau medalioane ale unor intelectuali/oameni de cultură şi artă importanţi: Ilie Iscrulescu, Ilie Bădescu, Ilie Stănescu, luptător pentru Marea Unire, Titu Frumuşanu, George Dolcu, George Călinescu, Constantin Brâncoveanu.
În legătură cu Mihai Eminescu, poetul „nepereche” şi „omul deplin al culturii române” (Constantin Noica), autorul realizează nu mai puţin de 21 de articole relevante (p. 75-103) pentru ceea ce a însemnat marele poet în cultura şi societatea românească a timpului în care a trăit şi a scris. Cu ocazia unei aniversări Eminescu, poetul de la „Mărţişor” a scris un poem emoţionant: „Păşiţi cu grijă tăcută, fraţii mei,/ Să nu-i călcaţi nici umbra,/nici florile de tei./ Cel mai chemat s-aline, din toţi, şi cel mai teafăr/ Şi-a înmuiat condeiul de-a dreptul în Luceafăr” (Inscripţie pe amfora lui, 12 mai 1964).
Alte articole apar în legătură cu Martha Bibescu, Petru Dumitriu, doctorul Nic. Hasnaş-moldovean legat sufleteşte de Gorj şi gorjeni pentru care a făcut foarte mult ca medic şi realizator de proiecte umanitare şi edilitare în oraşul de pe Jiul de Sus, Constantin Brâncuşi, demiurgul cugetător, Ion Creangă, Al. I. Cuza, „părintele poporului”, dr. Dumitru Dumitraşcu, Arethia Tătărăscu, W. Shakespeare, Nic. Iorga, Nic. Titulescu, Aurelian Popescu, Gheorghe Gheorghiu Dej, Marin I. Arcuş ot Rădineşti-Gorj ş.a.
O direcţie importantă se referă la istoria naţională cu teme de real interes ştiinţific: 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor, Tudor Vladimirescu în documente şi tradiţii locale (I,II), 195 de ani de la revoluţia Marelui Pandur. Zavera în Gorjul de Jos, 75 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri, Transnistria, sfânt pământ românesc, 75 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, Transilvania-istorie şi dăruire românească, Un secol de la Marele Război pentru Reîntregirea Neamului.
În finalul lucrării apar tabele cu aninoşenii-eroi căzuţi în Războiul din 1877-1878; 1916-1918/1919; 1941-1945, în număr de peste 100.
Ca dascăl valoros al satului, pe Virgil Cercelaru l-a preocupat şcoala ca mijloc de educaţie, cultură şi civilizaţie, problemele limbii române în şcoală şi în afară de şcoală. Cităm unele articole-teme: Şcoala tip „Haret” din centrul Aninoasei, Şcolile din Aninoasa, Condiţia dascălului în satul socialist, Creaţia şi cercetarea în rândul elevilor, Apărarea limbii române de nestăvilitele agresiuni, Amputaţii cu implant în limba română actuală, Paradoxuri lexicale pentru megalomanii profesionale (sintagme gonflabile utilizabile, sintagme gonflabile moarte).
O altă direcţie de cercetare o constituie folclorul românesc din Aninoasa şi zonele adiacente concretizată în lucrările Colinde de iarnă, Legenda ouălor roşii, Sărbătoarea Sf. Gheorghe de la 23 aprilie, 150 de ani de la publicarea baladei Mioriţa şi conotaţiile ei actuale…
Autorul trăieşte ca noi toţi viaţa modernă şi nu evită a lua á rebours („în răspăr”), în stilu-i pamfletar caracteristic realităţile de zi cu zi. Un simptom al freneziei alegerilor, Defăimarea ucide educaţia, Totul pentru noi…sau O lege a corupţiei, Lupta împotriva corupţiei în Ţara lui Bacşiş, De la bacşişul chelnerilor la veniturile „nesimţite”…
Desigur, mai sunt şi alte idei importante nemenţionate în ceea ce am încercat ca vademecum (repere generale) pentru această lucrare de referinţă semnată de dascălul „de ţară” Virgil Cercelaru. A se observa că prima silabă din patronim este Cer care semnifică infinitul aşa cum a încercat şi are mereu în gând autorul.
Mulţimea şi varietatea textelor sunt completate fericit cu idei sau maxime celebre şi cu o iconografie relevantă, inclusiv „Horă de la Aninoasa”, pictată de Theodor Aman în anul 1890.
Citind acest grand tom al profesorului Virgil Cercelaru, lectorul, atras de actul cultural elevat, rămâne încărcat spiritual pe termen lung cu o foarte bogată informaţie culturală şi estetică.
A socoti acest op un finis coronat opus este cu totul neavenit, întrucât, în continuare, marile proiecte culturale ale acestui Cer… , non limits, îşi cer, imperturbabil, „veşmintele vorbirii”.
Marin I. Arcuş

Semnatura eletronica CertDigital
Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL