Un atu important al acestui început de sec XXI este, fără, niciun fel de îndoială, dezvoltarea și folosirea tehnologiilor de vârf în toate domeniile de activitate și pretutindeni în lume. Inclusiv prin implementarea internetului și rețelelor de socializare dar care, din păcate, dincolo de numeroasele beneficii aduse naturii umane, ridică și serioase semne de întrebare, alterând prin informații și mesaje false climatul social și relațiile interumane. Cu atât mai mult cu cât, accesul absolut la orice informație, prin ”democratizarea” acceptului și libertății de exprimare, dau posibilitatea așa-zișilor “postaci”, în spatele cărora nu de puține ori se țes interese oculte, să deschidă cu o mare ușurință canalele, site- urile și portalurile de socializare, de unde pot să manipuleze cu informații false opinia publică, mai ales pe segmentul populației tinere. Or, din acest punct de vedere, pe astfel de dezinformări cu tentă obscură, sau altfel spus provenite din medii extrem de nocive, nu fac altceva, decât să bulverseze mersul normal al oricăror entități statale, împingându-le, dincolo de viața reală, spre întâmplări nefericite, cu urmări nebănuit de grave.
Dar mai întâi, este bine să subliniem doar câteva dintre avantajele aduse ființei umane, în special tinerilor prin astfel de instrumente ale tehnologiilor de vârf, cu surse de informații și mesaje din spațiul virtual, cu precădere internetul, cel care suscită cel mai mult interesul. Și poate fi vorba, între numeroasele facilități, în primul rând, de abundența cognitivă din care oricine culege, se documentează și își completează rapid portofoliul de cunoștințe de care are nevoie oriunde și oricând, indiferent de profil și de menirea socio-profesională, inclusiv pentru și la formarea personalității fiecarui individ în parte. În altă ordine de idei, bunăoară, prin rețelele de socializare, în jurul cărora se învârte în special generația tânără, care simte mereu nevoia de acceptare și comunicare, validându-se prietenii, dar și o conturare a ego- ului fiecărui individ în parte. Și totul se raportează la ceea ce se petrece în jurul subiecților, precum în studiile de caz, cu atitudini și comportamente pro sau contra la viața reală. Or, de aici pornesc inițiativele și acțiunile care pot schimba în bine, ori ba mersul rânduielilor în orice fel comunitate socio-umană, iar exemple benefice sau dimpotrivă, ale unor astfel de tehnologii avem din belșug, concluzionând totuși ca o fascinare în spațiul public a unor informații și fapte false în detrimentul adevărului și a vieții reale, pot afecta grav, dacă nu irecuperabil credibilitatea mediilor online de socializare. Ceea ce, în mare măsură se transformă într-un mediu toxic pentru orice segment al populației, cu urmări adeseori nefaste pentru ordinea și liniștea publică. Cu atât mai mult cu cât bunăoară, la orice fel de mesaje din surse falsificate și neverificate, inclusiv ale unor personaje fictive, oamenii în naivitatea lor sunt înclinați să creadă orice vine pe astfel de canale de comunicare, după cum și mai grav pot să apară turbulențe în spațiul public și până la urmă în interiorul și în activitatea structurilor instituționale ale statului, care prin vot și lege impusă au mandat de a rândui treburile și interesele comune, de a veghea și a apăra ordinea și liniștea publică, într-un stat de drept.
Iar în cazul României, din păcate, efectele manipulărilor grotești prin astfel de canale media, facebook-iste în mod special, se vede treaba că au urmări dezastruoase, afectând deopotrivă conceptele de libertate și democrație și de aici relațiile interumane, duse printr-o sensibilizare negativă a opiniei publice, la derapaje grave de comportament. Or, în astfel de condiții potrivnice condiției umane, România are foarte mult de pierdut și după cum spunea reputatul sociolog francez J .F. Revel: “libertatea este o haină grea, pe care nu toată lumea știe să o poarte”. Și cât demult se potrivește în cazul țării noastre, unde democrația prost înțeleasă, dincolo de conținutul și spiritul legii pare a se descompune în derizoriu, afectând până la urmă unitatea, siguranța și integritatea statală a poporului român. Și se pune întrebarea, cine se găsește oare, în spatele tuturor acțiunilor de manipulare care în ultimul timp au bulversat societatea românească? Și asistăm în continuare cu îngrijorare la tot felul de manifestări ale unor grupări de talibani ai străzii, care instigă la ură și nesupunere civică, la contestarea legitimității instituțiilor statului prin alegeri democratice și evident la încălcarea legilor țării.
Chiar mai mult decât atât, este pusă în mișcare o amplă campanie online denigratoare la adresa puterii politice, însoțită de manifestări violente cu iz neofascist, folosindu-se într-un mod aberant de etichete și sintagme comunistoid-securiste, care, în realitate astfel de comportamente nu au nici o legătură cu principiile și valorile democrației pe care au pretenția că le apără și le promovează. Dimpotrivă, asemenea mișcări radicale, încărcate de ură, se identifică cu aceleași țări violente și de spălare a creierelor, specifice regimurilor totalitare, de inspirație stalinistă și neofascistă.
Practic, suntem martorii unor “spectacole “regizate și ordonate de forte oculte, cu scenarii concepute, cu precădere din afara țării, menite să blocheze strategiile de dezvoltare ale României, inclusiv funcționarea normala a structurilor instituționale ale statului, să dividă și să destabilizeze societatea românească. După cum, vrem nu vrem, trebuie să recunoaștem că există și motive de nemulțumire populară, legate între altele și de faptul că la noi au mai ajuns în fruntea țării și “unii” imorali și incapabili, înregimentați în așa-zisele partide politice, de unde și marele necaz că România se confruntă cu o reală criză de lideri competenți și cu reale calități manageriale, care să conducă și să rânduiască cum se cuvine treburile țării. Mai mult decât atât, cei care conduc vremelnic România sunt și principalii vinovați pentru starea de anarhie existentă în țară, căci de la ei pleacă nerespectarea Constituției și legilor statului român și tot de aici pleacă intrigile, se instigă și sunt încurajate manifestările anarhiste de stradă, susținute financiar și din afara țării, din motive lesne de înțeles. Practic, ne confruntăm astăzi cu o situație reală care afectează nefericit interesele României, subliniind în același timp și vina care, în mare parte, aparține “boborenilor”, care în credulitatea lor, s-au lăsat de fiecare dată intoxicați și ademeniți de aceeași propagandă mincinoasă și perfidă, indiferent de direcția și de culoarea politico-mediatică a celor care le-au cerșit mereu votul.
Dar să revenim la ceea ce interesează mai mult, sau mai exact ales la ceea ce înseamnă și cum poate influența internetul și site-urile de socializare pentru și asupra tinerilor, având în vedere ca mulți dintre ei își aleg să-și construiască, de regulă, o viață virtuală în detrimentul celei reale. Cu atât mai mult cu cât nu trebuie să fim indiferenți pe ce drum pășește în viață generația tânără, în cazul de față, dincolo de utilitatea și beneficiile aduse de respectivele tehnologii, în ce măsură acestea din urmă, afectează nu doar calitatea timpului petrecut pe internet, ci și sănătatea individuală și colectivă. Bunăoară sunt riscurile dependenței, raportate la atitudinile și comportamentele fiecărui individ în parte, vizavi de mediul virtual și viața reală. Adică, până la urmă, este vorba de sănătatea fizică, psihică și mentală a celor care folosesc abuziv, fără a urmari doar beneficiile rețelelor de socializare. Iar acest inconvenient major legat de educația tinerilor din țara noastră ar trebui să declanșeze preocupări și o monitorizare asumată, implicând nemijlocit familia, instituțiile de învățământ și societatea în întregul ei, întrucât o politică educațională nu trebuie să trateze cu indiferență calea pe care vor păși copiii în viață. Or, de aici nevoia de informare și monitorizare corectă, urmărindu-se în principal selectarea și utilizarea rațională a mesajelor venite prin astfel de mijloace de comunicare. Numai astfel se poate stopa fenomenul de dependență, izolare și înstrăinare, determinându-i pe tineri să înțeleagă că trebuie să caute ceea ce le este necesar prin muncă în viața reală și nu ce își doresc în mediul virtual. Altfel, ei se vor rupe treptat de rădăcinile, trecutul și calitățile native ale neamului, neasumându-și în timp, de-a lungul vieții, scopul și responsabilitățile menirii lor sociale. Și trebuie să recunoaștem că este anevoios de greu a contracara astăzi noianul de informații și mesaje false, care operând mereu în spațiul public și online influențează destul de ușor generația tânără, mereu dezamăgită de lipsa de oportunități și perspective durabile în țara lor. De unde și serioasele rezerve față de ofertele educative și ocupațional-vocaționale oferite de statul român. Or, neîncrederea și debusolarea îi determină pe mulți tineri să nu-și contureze motivația și să-și găsească refugiu într-un mediu virtual, unde eventualele recompense ușoare și vremelnice, le estompează și mai mult o carieră socio-profesională veritabilă, chiar mai mult, dependența legată de rețelele de socializare este și un periculos predictor pentru inutilitatea socială și evident de o depresie foarte greu de ameliorat. Iar, aici este de înțeles că dacă nu accepți a-ți personaliza viața în spiritul muncii active, pierzi esența menirii și rolul utilității ca ființă umană.
Și sunt cunoscute atâtea cazuri nefericite, raportându-ne la ceea ce se se poate întâmpla cu cei care nu mai reacționează normal la viața reală, pentru ca dependența, cu efectele ei negative în plan socio-mental, îl împedică în cele din urmă pe individ să-și îndeplinească sarcinile zilnice legate de locul și natura sa umană în societate. Adică, dacă este cuprins într-o formă de învățământ, fie că nu mai dorește să meargă la școală sau dacă o face, performanțele scad vizibil, la fel calitatea atitudinii și comportamentului față de semeni. După cum și cel care este înregimentat în câmpul muncii, fie că dă un randament slab în profesia pe care o exercită, sau pur și simplu clachează și își abandonează slujba, devenind, și într-un caz și în altul, o povară pentru alții, pentru familie în mod special. Or în astfel de cazuri, fiecare în parte, dar și comunitatea, ar trebui, în primul rând, să aibă certitudinea și puterea de a face o autoanaliză, sesizând dacă timpul petrecut online, este sau nu compatibil cu scopurile în sine, cu precădere în privința formării personalității. Sau mai concret, să luăm din mediul virtual doar ceea ce ne este util, înțelegând că numai viața reală și lucrurile bune, care cer multă muncă și perseverență, pot oferi adevăratele mulțumiri și recompense de durată, altfel nu vom putea niciodată să ne asumăm o viață reală. În fine, nu trebuie să uităm, cum mai spuneam, că dincolo de partea bună, folositoare, internetul și rețelele de socializare devin și un mediu extrem de toxic, nu doar pentru cei care le folosesc fără noimă, înmagazinând o irecuperabilă intoxicare pentru societate, ci și o cale foarte periculoasă, coborâtă din întunericul unor interese și răutăți și răzbunări umane, care pun într-un evident pericol mersul normal al menirii.
Este și cazul României, unde oamenii, fiind înclinați să creadă orice, acceptă cu atât de multă ușurință dezinformarea și manipularea, provocate prin astfel de căi de comunicare, ceea ce permit și ușurează, în primul rând, implementarea acelor scenarii puse la cale din varii interese mizere, pentru slăbirea coeziunii de neam, pentru destabilizarea și divizarea țării noastre. Oare, astfel de nori negri și nenorociri, care deja plutesc asupra noastră, își doresc românii?
Prof. Vasile Irod
