Noi detalii ies la iveală, după ce toți cei patru inculpați din dosarul fraudei de la Bacalaureatul și Evaluarea Națională 2014 au fost achitați definitiv, marți, la Curtea de Apel Craiova. Instanța din Bănie a respins acțiunea procurorilor care au solicitat ca persoanele suspectate de luare și dare de mită să fie pedepsite. “Respinge ca nefondat apelul. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă”, au stabilit magistrații. Odată cu stabilirea verdictului, reporterii Gorjeanul au solicitat Tribunalului Gorj motivarea deciziei luate de prima instanță, care a dispus achitare în această cauză. Trimiși în judecată, în septembrie 2014, au fost omul de afaceri Nicu Crețu, din Târgu-Jiu și trei profesori din județul Gorj, cei din urmă fiind acuzați, în două situații distincte, că ar fi luat mită pentru ca mai mulți elevi să obțină note mari la examene.
Unul dintre ei a fost profesorul de istorie Vasile Udroiu, fost director adjunct la Liceul Energetic Nr 1. Târgu-Jiu. Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a susținut că bărbatul desemnat membru în comisia de examinare de la Colegiul Național “Ecaterina Teodoroiu”, unde susțineau probele cei doi băieți ai omului de afaceri Nicolaie Crețu, ar fi încercat să-i favorizeze pe gemeni. “În ceea ce priveşte pe inculpatul Udroiu Vasile, director adjunct al Liceului Energetic Nr. 1 Târgu-Jiu, s-a reţinut faptul că acesta, la sesiunea de bacalaureat iunie-iulie 2014, a fost desemnat membru al comisiei de examen la Colegiul Naţional “Ecaterina Teodoroiu” din municipiu. Acesta avea o relaţie apropiată cu inculpatul Creţu Nicolaie, deţinătorul unor societăţi comerciale şi al unui restaurant. Profitând de împrejurarea că toate banchetele elevilor de clasa a XII-a de la Colegiul Naţional “Ecaterina Teodoroiu” şi Liceul Energetic Nr. 1 Tg.Jiu s-au desfăşurat la restaurantul pe care îl deţine, inculpatul Creţu Nicolaie a înţeles să-şi folosească intervenţiile pentru a-şi favoriza fiii să obţină note mai mari sau să promoveze examenul de bacalaureat desfăşurat în perioada iunie – iulie 2014. Ca modalitate de fraudare a examenului, atât la limba română, cât şi la matematică, cei doi fii ai inculpatului Creţu Nicolaie au fost învăţaţi să facă anumite semne pe lucrări pentru a fi identificate şi în situaţia în care n-ar fi reuşit să rezolve subiectele, lucrările să poată fi înlocuite după examen, astfel cum s-a întâmplat la proba scrisă la limba română”, preciza Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, la momentul înaintării rechizitoriului către instanţa de judecată. Afaceristul a fost acuzat că le-ar fi asigurat membrilor comisiei de examen, gratuit, masa de prânz în cele trei zile în care s-au desfăşurat probele examenului de bacalaureat. Acesta a declarat însă, de la început până la finalul procesului, că este nevinovat.
“Exact ce am spus și data trecută. Am spus de la început că nu am nicio vină, sunt nevinovat. Mulțumesc lui Dumnezeu că există domnii judecători care sunt Dumnezeu pe pământ. Eu știu ceea ce sunt, știu ceea ce am făcut și știu cine sunt”, a declarat Nicolaie Crețu, pentru Gorjeanul.
Întrebat dacă se va îndrepta împotriva celor care l-au acuzat pe nedrept, acesta a spus “vreau să mă liniștesc după plimbările și tracasările care au avut loc și pe urmă avem timp să ne gândim ușor, liniștiți. Nu luăm măsuri pripite”.
Judecătorii Tribunalului Gorj au dispus achitarea sa pe 22 aprilie 2016. Aceeași decizie a fost luată și în cazul profesorului Udroiu. În motivarea instanței se explică de ce s-a luat hotărârea. “Instanţa apreciază că, cel puţin în ceea ce priveşte lucrările la matematică, inculpatul U.V. i-a învăţat pe cei doi elevi să facă semne distinctive pe lucrări, însă în lipsa dovedirii altei acţiuni ulterioare, precum identificarea lucrărilor şi intervenţia pe lângă profesorii care au corectat lucrările pentru a obţine note mai mari, fapta inculpatului nu constituie infracţiunea de abuz în serviciu. Nu este exclus ca inculpatul să fi procedat în acest mod pentru a le stimula încrederea celor doi elevi şi pentru a le înlătura emoţiile, aceştia formându-şi convingerea că dacă va fi cazul vor putea să fie ajutaţi. Comportamentul inculpatului pe parcursul examenului dovedeşte că a avut intenţia de a-i ajuta pe cei doi elevi, cel puţin din punct de vedere psihologic, discutând cu aceştia, interesându-se la profesorul care i-a meditat la matematică despre nivelul lor de pregătire, rugându-l pe profesorul U. A. să fie indulgent în activitatea de supraveghere, sfătuindu-l pe inculpatul C.N. să formuleze contestaţie pentru unul dintre copii, comunicându-i notele obţinute de cei doi, fără însă ca acţiunile sale să îmbrace forma ilicitului penal. Din punct de vedere deontologic şi disciplinar, instanţa penală nu are competenţa de a se pronunţa cu privire la acţiunile inculpatului pe perioada examenului, însă constată că un comportament permisiv a fost adoptat de majoritatea cadrelor didactice implicate în desfăşurarea examenului, în raport cu toţi candidaţii, din probele administrate în cauză rezultând că desfăşurarea examenului în acest mod nu constituie o excepţie. (…) Prin urmare, din ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză, instanţa reţine că pe perioada desfăşurării examenului de bacalaureat unii dintre membrii comisiei de examen şi dintre profesorii supraveghetori au adoptat o conduită contrară eticii şi deontologiei profesionale, fără însă a rezulta că inculpatul U.V. ar fi săvârşit vreo faptă de natură penală”, se precizează în motivarea instanței.
Deferiți Justiției în aceeași cauză au fost alți doi profesori din Gorj, suspectați de luare de mită la Evaluarea Naţională. Fost director al Liceului Tehnologic Bustuchin și adjuncta sa de la acea vreme au fost achitați. “Inculpaţii Perescu Claudiu Ion şi Popescu Elena, în calitate de preşedinte şi respectiv membru în comisia de evaluare naţională din sesiunea iunie –iulie 2014 la Liceul Tehnologic Bustuchin, uzând de autoritatea pe care o aveau asupra celorlalţi membri ai comisiei de examen, în calitate de director şi director adjunct la acelaşi liceu, au acceptat strângerea de bani de la elevi înainte de susţinerea examenului, beneficiind şi ei de aceste sume folosite sub formă de protocol şi ulterior au rezolvat o parte din subiecte la limba şi literatura română sau au determinat ca la matematică un alt profesor să le rezolve şi să fie dictate elevilor în timpul examenului. în calitate de preşedinte, respectiv membru în comisia de examen din sesiunea iunie –iulie 2014, ar fi acceptat să strângă bani de la elevi, înainte de probe. Aceştia ar fi rezolvat o parte din subiectele la limba şi literatura română sau ar fi determinat un alt profesor să le rezolve subiectele la matematică şi să le dicteze elevilor în timpul examenului”, se precizează în rechizitoriu. Instanța a considerat însă că faptele sunt de natură disciplinară, nu penală.
“Deşi inculpaţii au încălcat dispoziţiile metodologiei de organizare şi desfăşurare a evaluării, inculpata P.E. rezolvând o parte din subiecte, iar inculpatul P.C.I. permiţând transmiterea rezolvărilor în sălile de examen, descrierea în rechizitoriu a faptelor săvârşite de aceştia nu permite o eventuală schimbare a încadrării juridice în sensul reţinerii infracţiunii de abuz în serviciu, nefiind indicate cu precizie nici elementul material şi nici urmarea imediată ale acestui infracţiuni. Astfel, nu se poate stabili existenţa pagubei sau a vătămării drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane atât timp cât nu s-a stabilit în concret în ce a constat rezolvarea subiectelor, dacă această rezolvare era corectă sau nu, măsura în care candidaţii s-au folosit de soluţiile comunicate, precum şi punctajul pe l-ar fi putut primi pentru aceste rezolvări. Stabilirea acestor împrejurări de fapt era indispensabilă pentru delimitarea răspunderii penale de o eventuală răspundere disciplinară, cu atât mai mult cu cât elevii audiaţi au declarat fie că nu au avut în vedere răspunsurile pentru că le cunoşteau şi ei, fie pentru că nu li s-au părut corecte, iar o parte dintre elevi apreciind că răspunsurile i –au ajutat la obţinerea unei note mai mari cu 0, 50 puncte.
Menţiunea generică din rechizitoriu referitoare la ,«gravele prejudicii aduse ideii de învăţământ, de seriozitate a unui examen cu implicaţii asupra educării şi comportamentului viitor al elevilor» pe care le-ar fi avut faptele inculpaţilor nu este suficientă pentru a atrage răspunderea penală a acestora atât timp cât în art.25 alin.2 din Metodologia de organizare şi desfăşurare a evaluării naţionale se prevede că Încălcarea, de către cadrele didactice, a normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. (…) Prin urmare, instanţa, îi va achita pe inculpaţii P.C.I. şi P.E. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită”, se mai arată în motivarea instanței.
Asteptam ca dupa o perioada de odihna toata opinia publica sa afle cum a fost pacalit omul de afaceri de catre familia Ilie si mai apoi amenintat cu represalii daca le mai cere bani. De ce nu se ia masuri cu aceste persoane care cer tot felul de favoruri in bani si natura de la patroni. Inspectorul Sef Ilie cere bani si diverse bunuri de la patroni si apoi ii ameninta ca ii va da pe mana sotiei daca vor comenta. Asa s-a intamplat si cu Nicu Cretu. Bine ca judecatorii sunt oameni deosebiti si au inteles ce s-a intamplat. Vrem sa se ia masuri cu familia Ilie. Sper ca va auzi cineva din institutiile abilitate.
Domnule inspector sef adjunct ITM Gorj Ilie impreuna cu sotia dumneavoastra ar cam trebui sa raspundeti la cateva intrebari recunoscand totodata si faptul ca totul a fost o razbunare. Domnul Nicu Cretu v-a ajutat cu oameni si materiale sa va faceti casa si apoi ati uitat sa platiti.