Final de campanie 2015 pentru cererile unice pe suprafaţă. Şeful Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Gorj lămureşte fermierii care şi-au depus aceste cereri fie la termen, fie cu penalizări, despre perioada când vor începe plăţile aferente, precum şi despre măsurile demarate pentru recuperarea unor sume încasate necuvenit de către agricultorii gorjeni.
Reporter: Odată depuse cererile unice pe suprafaţă, fermierii sunt nerăbdători să intre şi în posesia subvenţiilor. Când vor ajunge acestea în conturile agricultorilor?
Constantin Negrea: Vom fi pregătiţi să facem plăţi fermierilor, poate în avans. După 20 septembrie este de aşteptat să avem în mare parte fermierii verificaţi atât administrativ, cât şi la faţa locului, să putem trece la eliberarea acelor adeverinţe de creditare pe care o facem an de an dând posibilitatea fermierilor să se adreseze instituţiilor bancare pentru a contracta aceste credite în contul sumelor care urmează să fie acordate sub forma plăţilor pe suprafaţă. Deocamdată nu ştim dacă vom mai face plăţi în avans începând cu 15 octombrie, aşa cum am făcut în anii anteriori, dar va trebui să fim pregătiţi de la 1 decembrie să facem plăţile regulare, finale, fermierilor din campania 2015 şi termenul acesta va continua până la 30 iunie 2016.
Rep.: Se ştie foarte bine că APIA Gorj acordă sprijin financiar agricultorilor. Aveţi însă şi bani încasaţi ilegal de către fermierii din judeţ?
C.N.: Pe lângă latura de plăţi pe care o facem, noi avem şi atribuţii de recuperare a sumelor din campaniile anterioare. De la începutul anului şi până în prezent, am întocmit 379 de procese verbale de constatare a neregulilor şi de recuperare a plăţilor necuvenite. Suma este de 1.106.000 de lei, dar cuprinde campaniile 2007-2014, nefiind vorba doar de o singură campanie. De asemenea, am transmis către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj un număr de 144 de dosare pentru acei fermieri care au înţeles să nu mai depună cereri de plată pe campania 2014, dar care aveau obligativitatea să returneze o sumă de 272.000 de lei către Centrul Judeţean APIA. Aceasta este una dintre formele de recuperare a sumelor acordate necuvenit, mai existând şi plata voluntară pe care fermierul trebuie să o facă atunci când primeşte o notificare din partea APIA, dar şi forma de compensare a sumelor cu cele care urmează să fie primite în campaniile următoare. În acest caz, noi facem o compensare şi facem plăţi doar pe diferenţe. Deci în mare parte recuperare se face prin compensare, procentul de recuperare este unul de 80% faţă de sumele pe care trebuie să le recuperăm, fiind unul superior faţă de cel de la nivel naţional. Facem un apel către acei fermieri care au de restituit sume să o facă în mod voluntar pentru că se percep şi penalităţi sub formă de accesorii prin calculul dobânzilor aferente acestor sume de recuperat.
Rep.: Sumele acordate ca şi subvenţii de către Uniunea Europeană au dus la o bună dezvoltare a agriculturii româneşti?
C.N.: Ca o părere personală, mi-aş fi dorit ca aceste sume extraordinare pe care noi le-am acordat în perioada 2007-2014, de aproape 600 milioane lei numai plăţi directe pe suprafaţă, dar şi sumele acordate pe alte scheme prin APIA de aproape 870 milioane lei în aceşti ani, să se regăsească într-o raportare în numărul de exploataţii constituite.
Practic puţini fermieri din judeţul nostru au înţeles să-şi dezvolte aceste ferme pe domenii de activitate.
Mi-am pus de fiecare dată un alt gen de întrebare: dacă în aceşti ani din care APIA n-ar fi acordat fermierilor aceste sume de bani, câţi fermieri din judeţ şi-ar fi desfăşurat acea activitate minimă şi ce s-ar fi întâmplat cu patrimoniul şi cu fondul funciar al judeţului?
Cât ar fi fost el de întreţinut şi de exploatat, având în vederea că posibilităţile fermierilor sunt unele reduse de a cultiva şi de a întreţine aceste culturi? În concluzie, poate că nu rezultatul aşteptat la nivelul la care noi specialiştii în agricultură îl doream, dar aceste sume au fost absolut indispensabile fermierilor pentru a putea în continuare să-şi întreţină şi să-şi exploateze suprafeţele de teren agricol.
Rep.: Mai sunt tinerii gorjeni interesaţi să practice şi să-şi dezvolte o afacere în agricultură?
C.N.: Activitatea din agricultură, forţa de muncă, în mare parte, este îmbătrânită şi, dacă în viitorii ani, nu vom face ceva concret să încurajăm tinerii fermieri să se stabilească, să preia aceste exploataţii, să determinăm fermierii să se organizeze în ferme de dimensiuni familiale, dacă nu vom determina să se asocieze în forme asociative, în grupuri de producători, forme sprijinite financiar din bugetul UE, de la producere, până la comercializare, inclusiv, dotare, nu cred că putem să dezvoltăm o activitate competitivă în judeţul nostru. Este o îngrijorare a noastră şi ar trebui să fie şi a fermierilor. Marea problemă a agriculturii româneşti este această divizare exagerată şi noi o observăm an de an, în loc să comasăm, continuăm să divizăm suprafeţele de teren. An de an cresc numărul de parcele, înregistrăm 7.000 de parcele noi anual, în loc să scadă numărul de parcele înscrise de fermieri.
Dacă nu vom reuşi să intabulăm proprietatea funciară la nivelul judeţului vom avea probleme reale într-o perioadă de 5-6 ani, pentru că începând din 2021 vom trece de la plata pe suprafaţă la plata pe exploataţie. Începând cu 2021 va trebui să ştim cu documente reale care este dimensiunea reală a exploataţiei unui fermier pentru care primeşte o plată, în funcţie de dimensiunea exploataţiei şi nu pe suprafaţa declarată an de an de fermieri, care este destul de fluctuantă.
A consemnat Izabella Molnar
