Sunt un copil printre mulţi alţii din această lume…. O lume de copii ce au avut şi au părinţi, o lume de copii ce au crescut mari, au crescut… părinţi. Sunt OM pentru că şi ei au fost… şi părinţii părinţilor mei şi… TATA- ţărmul nostru de echilibru, corectitudine şi bunătate… De la dânsul am învăţat ce este şi cât de preţioasă este încrederea… în oameni şi pe care o pot avea oamenii în tine… Ştiam că indiferent de întrebare, problemă sau obstacol ştia întotdeauna…RĂSPUNSUL. Ştiu şi acum sfaturile tatei chiar dacă nu mai este, îl văd mereu calm, zâmbind şi fiindu-ne alături… ale mamei pentru pentru care Îi mulţumesc lui Dumnezeu că este. Îi văd şi îi simt şi acum prezenţi în clipele unei copilării fericite – clipe de fericire pură care mă definesc, mă conturează ca om.
Doamne, trăim în lumea asta prea ciudată
În care nu mai ştii ce-i bine şi ce-i rău,
Suntem săraci.
Şi-n sărăcia noastră blestemată
Suntem bogaţi dar …nu mai ştim: avem numele Tău.
Suntem săraci în gândul bun,
Suntem săraci în idealuri,
Suntem bogaţi în rădăcini dar prea puţine ramuri…
Simt jumătatea-mi dreaptă cum mi-a amorţit
Căci Sfinte Doamne, tatăl meu, într-o trecută primăvară, a murit….
Mai creşte-mi Doamne încă un picior,
Căci nu mai pot să merg, mă târâi.
Ajută-mă, Doamne, să zbor
Înspre tărâmul cel dintâi
La care-n spasmul meu, prin vis, încerc eteric să ajung
Când sufletu-mi Te cheamă-n somn,
Stând în genunchi, plângând,
Atunci când dorm.
Ştiu că acolo-l voi vedea,
Căci l-ai chemat în sfântă-mpărăţia Ta.
Aş vrea să-l mai privesc o dată.
Şi înc-o dată aş vrea să-i mai vorbesc
Şi doar o dată să-l cuprind în braţe,
Să-i spun ce mult…eu…îl iubesc…
Merfu Daciana-Titusana
