Prezent la cea de-a V-a ediţie a Simpozionului Naţional „Patologia respiratorie în practica medicală curentă”, profesorul universitar dr. Constantin Marica, expert TB-MDR al OMS și vicepreședinte al Societății Române de Pneumologie, desfășurat în perioada 15-16 mai 2014, la Târgu-Jiu, a acordat un interviu organizatorilor. El a vorbit despre evoluţia în timp a simpozionului, despre temele abortate la conferinţă, dar şi despre paşii ce trebuie făcuţi de ţara noastră pentru un management mai bun al afecțiunilor respiratorii cronice.
Cum credeți că a evoluat în timp acest proiect?
Constantin Marica: A evoluat foarte mult. În primul rând este a 5-a ediție, în fiecare an având ceva deosebit. Am început cu teamă, așa cum a spus și doctorul Tiberiu Tătaru, dar în timp ne-am dat seama că putem face mult și am crescut de la an la an. Lucrul acesta se vede în faptul că, de la circa 70-80, am ajuns la aproximativ 400 de participanți. Anul acesta am introdus și un curs pre-simpozion, care a avut un real succes, cel puțin 150 de medici ca participanți. Pe de altă parte, am diversificat paleta de afecțiuni respiratorii: de la tuberculoză, boli obstructive cronice, până la reabilitarea respiratorie și chirurgie toracică. Astfel, începem din ce în ce mai mult să semănăm cu un simpozion internațional.
Care este mesajul cu care participanții ar trebui să plece acasă de la cursul pe care l-ați susținut astăzi?
C. M.: Mesajul principal, punctat chiar în deschiderea cursului, este eroarea care duce la un diagnostic tardiv, iar cursul studiază de fapt diagnosticul diferențial radiologic între tuberculoză și alte maladii respiratorii. Cursul se adresează deopotrivă colegilor mei pneumologi, dar și medicilor de familie, medicilor din alte specialități, tinerilor rezidenți în pneumologie.
Care ar fi cel mai important factor în evitarea diagnosticului tardiv în patologia respiratorie?
C.M.: Primul factor este medicul de familie. Acesta este primul care vine în contact cu bolnavul și trebuie să cunoască măcar în linii mari patologia respiratorie și să-l trimită către medicul specialist pneumolog. Așa cum am mai spus, pneumologul are voie sa fie surd, dar nu are voie sa fie orb. Radiologia joacă un rol extrem de important în diagnosticul diferențial al maladiilor respiratorii.
Cum stă România la capitolul bolilor respiratorii cronice?
C.M.: Din păcate stăm foarte prost, cu tuberculoza stăm foarte prost, în sensul că suntem prima țară dpdv al incidenței cazurilor de tuberculoză din UE. În UE media incidenței este de 13.2 cazuri la o sută de mii de locuitori, iar în România avem 84 de cazuri la o sută de mii de locuitori. În ceea ce privește BPOC, suntem țara cu cel mai mare număr de pacienți și cu cea mai mare mortalitate din această cauză. Cancerul pulmonar este cel mai important dintre neoplaziile maligne la nivelul organismului uman, datorită faptului că avem un număr foarte mare de fumători. Cancerul pulmonar este strâns legat de fumat.
Care sunt pașii pe care România trebuie să îi urmeze pentru un management mai bun al afecțiunilor respiratorii cronice?
C.M.: Sunt foarte mulți, dar în primul rând, așa cum a spus și dl. Ministru Mihnea Costoiu, realizarea de proiecte pentru atragerea de fonduri europene către Academia Română, către universități și către spitale. Acești bani ar trebui folosiți pentru modernizarea metodelor de diagnostic precoce și terapiilor în bolile respiratorii. Terapia este foarte scumpă, fie că vorbim de BPOC, astm sau tuberculoză cu germeni rezistenți.
Pașii de urmat ar fi în primul rând co-finanțarea cu o parte mai mică asigurată de către Ministerul Sănătății și o parte mai mare asigurată din fonduri europene sau de la ONG-uri.
C.P.
