Agricultura pe înțelesul tuturor – Arbuștii fructiferi

868

14 – Migdalul – 7
12 – Combaterea bolilor. Ca oricare specie pomicolă are și el dușmani, unii mai agresivi decât alții. Astfel cele mai periculoase boli sunt :
A – Bolile criptogamice sunt bolile provocate de ciuperci patogene (fungi).
1 – Monilioza – Monilinia laxa – atacă mai întâi florile, iar mai apoi și ramurile de migdal. Primăvara devreme sporii ciupercii care au iernat în crăpăturile scoarței ramurilor, pe mugurii sau codițele fructelor rămase în pomi sunt aduși de vânt pe stigmatul florilor de migdal unde germinează și pătrund în pistil. Florile acestea se vor brunifica, usca și rămâne în pom. Sunt atacate astfel buchete întregi și chiar și ramurile de suport. Combaterea presupune pe lângă tratamentul de iarnă cu Zeamă albastră, sulfat de cupru, în concentrație de 3 % și tratamente preflorale cu Ziram, Captan sau Benomyl.
2 – Ciuruirea frunzelor, coryneum – Coryneum bejerinskii – atacă frunzele prin puncte mici, roșu-violacei sub care țesuturile se perforează în găuri de 3 – 4 mm diametru. Produce pagube și pe fructe și lăstari care se pot usca. Iernează între solzii mugurilor sau în crăpăturile scoarței. Combaterea presupune tratamente preflorale cu Ziram sau fungicide de sinteză.
3 – Rugina – Tranzschelia pruni – provoacă căderea prematură a frunzelor, mai ales în anii ploioși. Iernează ca miceliu pe rizomii (tulpini subterane) de anemone, se dezvoltă primăvara pe frunzele acestora de unde fructificațiile ajung pe frunzele de migdal sau alte sâmburoase. Vara pe fața superioară a frunzelor de migdal apar mici pete galbene, iar pe dos în dreptul lor acestea au culoare brun-deschis. Aici se dezvoltă formațiuni de fructificare ce vor ierna în frunzele căzute la sol. Primăvara aceste fructificații germinează și pătrund în rizomii de anemone de unde ciclul se reia. Combaterea constă în tratamente repetate cu fungicide organice de sinteză ca Maneb sau Zineb.
4 – Arsura frunzelor – Polystigma rubrum – produce pe frunze pete galben-roșietice de 1 – 2 mm sub care țesutul se usucă, iar frunzele cad. Combaterea presupune tratament de iarnă cu Zeamă albastră și în vegetație cu Mancozeb, după scuturarea petalelor.
5 – Bășicarea frunzelor – Taphrina deformans – atacă frunzele cărora li se îngroașă limbul și în funcție de soi se colorează de la alb la galben sau roșu. Ulterior acesta se umflă deformându-se. Atacă și lăstarii la soiurile sensibile, mai rar fructele. Combaterea presupune tratamente cu Zeamă albastră iarna și prefloral cu Thiuram, Ziram etc.
6 – Rapănul – Venturia carpophila – produce începând din iunie pe ramuri pete ovale, gri-oliv care se pot uni antrenând moartea mai ales a mugurelui terminal. Pe ramurile mai groase coaja crapă . Iernează ca miceliu în ramuri. Sunt atacate mai ales ramurile bazale. Combaterea presupune tratamente repetate de primăvară, după scuturarea florilor, cu Captan, Tiuan sau Ziram.
7 – Fusicocoza – Fusicocum amygdali – provoacă pe ramuri cancere, iar pe frunze necroze. Ciuperca pătrunde primăvara în buchetele de mai și ramurile de 1 an și la muguri produce pete negre în jurul acestora. Partea superioară a ramurii se veștejește și se usucă. La unele frunze produce în centru sau pe margini mari pete negre în care apar puncte albe, fructificațiile care sunt apoi răspândite de ploi sau de vânt. Combaterea presupune igienă culturală și tratamente cu Metiltiofanat sau Benomyl în vegetație după tratamentul de iarnă cu Zeamă albastră.
8 – Antracnoza – Gloeosporium amygdalium – produce primăvara pe frunzele tinere pete circulare, galbene, cam de 10 mm diametru, care se adâncesc și pe care apar gomoze. Apoi aici apar mucilagii portocalii. La soiurile sensibile atacul apare chiar de la sfârșitul lunii aprilie și poate compromite total recolta. Combaterea presupune tratamente postflorale cu Benomyl, Captan, Zineb etc.
9 – Boala plumbului – Stereum purpureum – atacă mai rar migdalul în care pătrunde prin rănile de tăiere și ajunge până la trunchi. Ramurile atacate au creștere mai lentă, iar frunzele prind luciu metalic, de plumb, și la un atac mai puternic se necrozează. Combaterea nu este încă pusă la punct dar igiena culturală, evitarea efectuării tăierilor pe vreme umedă, pensularea cu vopsea de ulei a tăieturilor pot preveni acest atac.
B – Bolile bacteriene pot produce pagube însemnate.
1 – Cancerul bacterian – Agrobacterium tumefaciens – intră în plante prin rănile produse de insectele din sol sau prin cele produse de uneltele agricole. Produce tumori canceroase pe plante care cu timpul se usucă și mor. Combaterea presupune măsuri de igienă culturălă, evitarea terenurilor grele la plantare sau distrugerea vectorilor de propagare, insectele dăunătoare din sol.
2 – Ciuruirea bacteriană a frunzelor – Xanthomonas pruni – pătrunde prin stomate (orificiile de respirare a frunzelor) în frunze și fructe și prin lenticele în lăstarii și ramurile tinere, precum și prin înțepăturile produse de unele insecte. Aici produce tumori canceroase, iar sub cele de pe frunze țesuturile mor și cad provocând orificii în acestea. Combaterea presupune folosirea de soiuri rezistente și aceleași măsuri ca în cazul cancerului bacterian.
C – Virozele migdalului produc de regulă modificarea cromaticii frunzelor, uneori și mici deformări. De regulă se transmit prin altoire.
1 – Mozaicul galben – Tomato ring spot – provoacă primăvara marmorarea clorotică (cu galben) a frunzelor tinere care cu timpul se îngălbenesc total, iar marginile se necrozează. Fructele devin rigide și aspre diminuând mult producția.
2 – Mozaicul – reduce ritmul de creștere la plantele bolnave, provoacă scurtnodarea și alterarea cromatică a frunzelor, simptome ce pot dispărea în timpul căldurilor din vară, dar reapar toamna. Uneori înflorirea este mai abundentă la plante bolnave, dar producția va fi simțitor mai mică.
3 – Virozele de tip Ring Spot – produc inele clorotice pe frunze, necroze pe ramuri, piticirea plantelor afectate și crăpături mai mult sau mai puțin adânci pe trunchiuri.
4 – Line Pattern – produce linii de desen arăbesc pe frunzele soiurilor sensibile. Soiul Ferragnes este sensibil și poate fi ales ca plantă indicatoare pentru acest virus.
Combaterea presupune cultivarea de soiuri rezistente și o puternică igienă culturală din pepiniere până în plantațiile comerciale.
Respectați cu strictețe regulile de protecția muncii, perioada de repaus înainte de recoltare și indicațiile producătorilor menționate pe ambalajele pesticidelor folosite și păstrați-le pe acestea pentru eventuale litigii sau neînțelegeri. Acordaţi atenţie deosebită protecţiei familiilor de albine procedând în mod corespunzător.
Dacă toate astea fi-vor respectate…
Ing. Ion VELICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here