3 – Cerințele agrotehnice Cătina albă are o plasticitate ecologică uriașă căci poate crește cu bune rezultate de la nivelul mării până sus în munți, de la tropice până la cercul polar, de pe nisipurile plajelor până la solurile alpine. Față de temperatură cătina este puțin pretențioasă căci suportă bine și temperaturi joase, – 400C, dar și temperaturi ridicate, + 450C. Cătina albă pretinde însă multă lumină, dezvoltându-se bine la insolație, iar în condiții de umbrire plantele tinere se degarnisesc sau pot chiar pieri. În mod normal plantațiile de cătină albă se înființează pe terenuri plane sau cu expoziție sudică, sud-estică, estică, sud-vestică sau vestică și se evită terenurile cu expoziție nordică. Față de umiditate cătina albă este, de asemenea, tolerantă suportând bine secete cumplite sau excesul de apă temporar, dar piere în condiții de exces stagnant de apă. Cătina albă este practic indiferentă față de condițiile de sol, ea reușind bine pe orice fel de relief sau de sol. Cătina albă valorifică bine chiar și solurile sărăturoase pe care alți pomi nu dau rezultate.
4 – Soiuri și selecții valoroase cultivate în România sunt autohtone și poartă numele stațiunilor de cercetare pomicolă care le-au produs.
1 – Șerpeni 11 are fructe mari, în medie de 0,50 gr, de formă ovală sau cilindrică, de culoare portocalie, lung-pedunculate (de 3 – 4 mm) ceea ce ușurează recoltarea. Plantele sunt viguroase, cu creșteri puternice, drepte, de culoare gri deschis, cu spini mari, lungi și foarte agresivi. Este precoce, cu producții mari (8 – 10 kg / plantă în primul an de rodire). Începând din a doua jumătate a lunii octombrie fructele se desprind ușor la scuturare sau vibrare, deci se pretează bine la recoltatul mecanic.
2 – Delta – 1 are fructe mari, media 0,48 gr, ușor alungite, de culoare portocalie, cu peduncul scurt (cca 2 mm). Crește în tufă foarte viguroasă și mult ramificată. Are spini lungi și potrivit de rigizi și agresivi. Ramurile de anul 1 și 2 sunt de culoare gri închis, cu nuanțe maronii pe partea umbrită. Intră târziu în producție și produce 6 – 7 kg fructe / plantă.
3 – Murgești 1 are fructe frumoase, de mărime mijlocie, 0,35 gr, aproape rotunde, de culoare portocaliu-lucioasă. Tufa este viguroasă, aerisită și rodește de la bază. Creșterile de anul 1 și 2 sunt gri-deschis, cu spini rari, dar puternici. Produce 4 – 6 kg fructe / plantă.
4 – Mărăcineni 1 are fructe mijlocii, de 0,31 gr, rotunde, galben-intens. Tufa este de vigoare medie, nu depășește 1,5 – 1,8 m înălțime. Fructele sunt aglomerate în manșoane ceea ce îngreunează recoltarea. Produce constant 8 – 10 kg fructe / plantă. Plantațiile în schema 3 / 1,5 m dau peste 22 to fructe / ha.
5 – Delta 3 are fructe mijlocii, 0,31 gr în medie, rotunde, de culoare portocalie. Planta este viguroasă, coroana rarefiată, cu tendința de a forma trunchi. Nu are spini sau aceștia sunt foarte rari. Pe formațiuni scurte sau mijlocii produce aglomerări de fructe.
5 – Înmulțirea se poate face prin semințe sau pe cale vegetativă.
1 – Înmulțirea prin semințe este greoaie și se practică de predilecție în stațiunile de cercetare, fapt pentru care nu o vom dezvolta.
2 – Înmulțirea prin butași lemnificați presupune butași din ramuri de 2 – 3 ani plantați la 12 – 15 cm între ei pe rând. Tehnologia este cea specifică tuturor arbuștilor fructiferi dar dă rezultate mai bune dacă terenul pe care s-au plantat butașii se încălzește la 20 – 220C.
3 – Înmulțirea prin drajoni este cea mai la îndemâna oricărui amator căci planta are o mare putere de drajonare. Deoarece tinerii drajoni au o înrădăcinare mai slabă procentul de prindere este mai redus. Recoltarea drajonilor și plantarea se poate face fie toamna după căderea frunzelor, fie primăvara devreme, înainte de pornirea în vegetație. În ambele situații udarea abundentă la plantare sporește siguranța prinderii.
4 – Înmulțirea prin marcote se realizează prin mușuroirea puternică a bazei tufei unde vor apărea 10 – 12 plante noi. După o bună înrădăcinare a acestora care se realizează în 2 – 3 ani marcotele se recoltează ( ca mai sus, toamna sau primăvara ) și se plantează definitiv. Nu uitați să udați abundent tinerele plante la plantare.
5 – Înmulțirea prin altoire se folosește mai ales în stațiunile de cercetare pomicolă în lucrările de ameliorare și producere de noi soiuri. Este greu de practicat în fermele gospodărești și pentru acest motiv nu o vom dezvolta.
Dacă toate astea fi-vor respectate…
Ing. Ion VELICI
