Economie

Agricultura pe înțelesul tuturor – Bolile viţei de vie

 | 06 septembrie 2017, 00:00 | 0 comentarii | 

-1-

Semnatura eletronica CertDigital

Istoria utilizării fructelor viţei de vie se pierde în negura timpului, practic este considerată simultană cu apariţia omului pe pământ, cultivarea ei însă datează doar de vreo 7.000 de ani. Vinul este apreciat drept principalul produs al viţei de vie şi considerat “singura fiinţă vie în stare lichidă“ posesoare de însuşiri miraculoase. Hipocrat, părintele medicinei, afirma că “vinul este un lucru minunat, corespunzător oamenilor, atât celor sănătoşi, cât şi celor bolnavi, dacă este administrat la timp şi în măsură corespunzătoare, potrivit constituţiei individuale”, iar Louis Pasteur spune că “vinul este cea mai sănătoasă şi mai igienică dintre băuturi”. Biserica însăşi consideră vinul indispensabil în lăcaşurile de rugăciuni, însoţeşte pe om în principalele evenimente din viaţă, iar în numeroase ritualuri se predică “Minunea de la Cana Galileii” în care apa a fost transformată în cel mai bun vin prin harul lui Iisus Hristos.

Via are numeroase boli specifice sau comune cu alte culturi. Astfel :

1 – Viroza viţei de vie, scurtnodarea este contractată de viţe de regulă la altoire  sau la rănirea rădăcinilor. Se recunoaşte uşor ca urmare a creşterii foarte redusă a internodurilor pe lăstar, frunze mici, încreţite, cu aspect mozaicat, iar unii lăstari au o dispunere în zig+zag pe lungimea lor şi o supralăstărire secundară ce dă plantei aspect de tufă supraramificată. Strugurii se pot transforma în cârcei sau ciorchini piperniciţi, iar lungimea corzilor se poate reduce cu până la 75 – 80 % din normal.  Propagarea la plantele sănătoase se face prin nematozii rădăcinilor sau uneltele agricole. Combaterea constă în igienă culturală.

2 – Mozaicul nervarian – se recunoaşte prin prezenţa unor benzi de culoare verde-deschis de-a lungul nervurilor principale ale frunzelor. Boala este răspândită, dar cu efecte reduse. Combaterea constă în igienă culturală.

3 – Marnorarea – provoacă pipernicirea lăstarilor şi decolorarea în verde pal a ţesuturilor din vecinătatea nervurilor secundare dând aspect marmorat frunzelor, dar nu provoacă pagube semnificative. Combaterea constă în igienă culturală.

4 – Boala lemnului striat – este o viroză ce provoacă umflături proeminente în zona punctului de altoire şi striuri longitudinale la suprafaţa lemnului, sub scoarţă. În verile secetoase lemnul poate crăpa,  iar plantele se pot usca. În crăpături se pot adăposti insecte sau alţi agenţi patogeni. Combaterea constă în igienă culturală.

5 – Răsucirea frunzelor – constă în răsucirea spre dos a marginilor frunzelor, îngălbenirea prematură a acestora cu excepţia zonei limitrofe a nervurilor principale. Strugurii se coc mai greu, au culoare neuniformă şi conţinut mai redus de zahăr. Combaterea constă în igienă culturală.

6 – Îngălbenirea aurie – se recunoaşte prin culoarea galben-metalică a frunzelor, mai intens în zona nervurilor. Lăstarii şi ciorchinii sunt mai fragili, neuniform maturaţi, coardele neuniform şi incomplet maturate. Se depreciază producţia.  Combaterea constă în igienă culturală.

7 – Cancerul bacterian – ariceala (Agrobacterium tumefaciens)  – provoacă tumori pe butuc şi pe coarde. Este mai virulentă  la temperaturi scăzute şi pe solurile umede, compacte. Dispunerea tumorilor este sub formă de şiruri neregulate de mărgele, iar la finele ciclului vegetativ acestea putrezesc. Producţia este serios afectată. Soiuri mai rezistente sunt  Muscat Otonel, Fetească neagră, Coarnă neagră, Chardonnay, Pinot gris, Riesling, Zghihară etc, iar soiuri mai sensibile sunt Merlot, Muscat de Hamburg, Afuz ali, Italia, Cabernet Sauvignon. Practic nu există măsuri de protecţie contra acestei boli, ci doar defrişarea plantaţiei şi reînfiinţarea pe acelaşi loc după o pauză de 3 – 4 ani cultivaţi cu graminee sau lucernă. Noilor plantaţii li se administrează doze reduse de azot şi sporite de fosfor şi potasiu.

8 – Excorioza – (Guinardia baccae forma flaccida) – se manifestă de regulă pe lăstari, ciorchini şi boabe, dar uneori şi pe butuci. La punctul de inserţie a lăstarilor cu coarda apar pete negre sub care ţesuturile degenerează. Acest atac nu trece de nodul 7 spre vârf, iar frunzele din punctele atacate se usucă şi cad. Pe frunze mai întâi apar pete ovale uscate cu marginile colorate în galben la soiurile albe şi în roşu la soiurile roşii. Ciorchinii atacaţi au pete ovale, brun-roşcate la ramificaţiile principale, iar boabele atacate au  la maturare 1 – 2 pete rotunde, proeminente, punctate cu negru. Pe butucii bătrâni apare pe scoarţă un putregai prăfos, alb-cenuşiu. Iernează sub formă de miceliu.

9 – Putregaiul cenuşiu – (Botritinia fuckeliana) se manifestă mai ales în toamnele reci şi umede pe struguri începând din pârgă. Pe frunze apar pete galben-pal care apoi devin roşcate. În dreptul lor pe ambele feţe apare un putregai cenuşiu, frunzele bolnave se usucă şi cad. Nodurile lăstarilor atacaţi se acoperă cu mucegai cenuşiu.  Cel mai păgubos este atacul pe boabe care se menţine până la recoltare. Pe suprafaţa boabelor apar pete galben-cenuşii care apoi se acoperă cu putregai cenuşiu. Boala poate cuprinde tot strugurele. Combaterea constă în tratamente cu : Bavistin 50 DF – 0,1 %, Benomyl 50 WP – 1 kg / ha, Bravo 500 SC – 0,2 %, Benlate 50 WP – 0,1 %, Captadin 50 PU – 0,2 %, Dithane meteo 75 WC – 0,2 %, Derosal 50 SC – 0,1 %, Folpan 50 Wp – 0,2 %Goldazin 500SC – 0,1 %, Konker – 1,5 l / ha, Mirage F 75 WP 2,5 kg / ha, Metoben 75 PU – 2 kg / ha, Merp[n 50 WP – 0,2 %,  Rovral 75 WG – 0,05 l / ha, Ronilan 50 WP – 0,7 kg / ha, Sumilex 50 PU – 0,75 kg / ha, Shavit 71,5 WP -2 kg / ha, Topsin 70 PU – 0,1 %, Teldor 500 – 1 l / ha, Trichodex 25 WP – 2 kg / ha, Vondozeb 75 DG – 0,2 %.

Respectați cu strictețe regulile de protecția muncii, perioada de repaus înainte de recoltare și indicațiile producătorilor menționate pe ambalajele pesticidelor folosite și păstrați-le pe acestea pentru eventuale litigii sau neînțelegeri.
Vom continua în numărul următor al ziarului!
Ing. Ion VELICI

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL