Economie

Agricultura pe înţelesul tuturor – Înființarea culturilor de toamnă

 | 02 octombrie 2017, 00:00 | 0 comentarii | 

1 – Culturile și agrotehnica lor.
Campania de toamnă, care abia începe, este cea mai grea campanie din tot anul agricol căci ea presupune recoltarea multor culturi, înfiinţarea altora, punerea bazelor tehnologice pentru multe culturi de primăvară, iar dacă adăugăm la acestea şi eforturile specifice cu zootehnia, de orice fel, realizăm uşor volumul enorm de muncă pentru fermieri. Plasaţi aceste eforturi în condiţii de climă şi mediu care mai de grabă se pot înrăutăţi decât deveni favorabile şi contracronometru datorită cerinţelor tehnologice ale culturilor şi speciilor şi categoriilor de animale şi veţi avea imaginea clară a ceea ce îi aşteaptă pe fermieri. Cum ei sunt cei care ne asigură condiţiile de viaţă şi trai fără de care nimeni nu poate supravieţui, cred că puteţi fi de acord cu mine că dintre toate meseriile şi activităţile de pe pământ cea de fermier este cea mai grea şi totodată şi cea căreia îi datorăm respect şi consideraţie, gesturi care nu de puţine ori dacă nu lipsesc cu desăvârşire sunt la un nedrept nivel scăzut. Grâul este una dintre principalele culturi agricole a lumii iar în tradiţia agriculturii româneşti cultura de toamnă este practic singura formă de cultură. Cea de primăvară nu ocupă nici măcar 1 % din suprafaţa cultivată (se practică doar pentru grâul dur). În județul nostru dintre cereale, grâul (exceptând desigur triticale) este cultura care întâlnește condiții pedo-climatice medii spre deosebire de porumb care aici are condiţii pentru producții slabe. Cine are urechi de auzit – să audă. Triticale prin structura sa biologică (este hibrid artificial între grâu și secară) fiind mai rustic (caracter imprimat de secară) dă desigur producții cu până la 30 % mai mari decât grâul. Orzul fiind o cereală cu puternică tendință de cădere și scuturare nu-l recomandăm decât posesorilor de combine care își pot permite recoltarea lui la momentul potrivit și de aceea nu-l vom trata în acest articol. Facem doar precizarea că tehnologia lui de cultură este identică cu cea a grâului și triticale doar că semănatul său începe cu o săptămână mai devreme, adică de pe la 20 septembrie. Concomitent cu grâul trebuie semănat şi triticale, orzul de toamnă, rapiţa, unele soiuri de mazăre de câmp sau secara şi alte culturi utilizate ca îngrăşământ verde. În zona noastră epoca optimă de înfiinţare a culturilor de grâu și triticale este cuprinsă între 25 septembrie şi 25 octombrie. Semănatul mai timpuriu poate conduce la creşterea exagerată a culturii, expunerea ei la atacul cicadelor (mici insecte de toamnă ce se hrănesc cu seva tinerelor plante de cereale păioase) cu risc enorm de infectare cu micoplasmoze şi viroze ceea ce poate conduce chiar la distrugerea culturilor. Totodată, o cultură prea crescută va rezista mai greu peste iarnă putând fi compromisă ca urmare a asfixierii sub zăpada moale sau poate degera uşor dacă iarna este săracă în zăpadă și temperaturile sub -250 C însoţite de vânturi puternice şi de durată. Întârzierea semănatului după 25 octombrie se pare că duce la diminuarea producţiei cu 100 kg pe hectar pentru fiecare zi de întârziere sau chiar la distrugerea culturii ca urmare a vicisitudinilor iernii. Planta premergătoare este importantă în obţinerea de recolte bogate, aportul ei în corelare cu arătura fiind apreciat la cca o treime din recoltă. Cele mai bune premergătoare sunt leguminoasele anuale, mazăre, fasole, sau alte culturi prăşitoare care părăsesc terenul suficient de devreme spre a permite efectuarea la timp şi de calitate a arăturii. Se recomandă ca premergătoare chiar şi grâul, dar nu mai mult de 1 – 2 ani sau porumbul recoltat timpuriu. Este total contraindicat semănatul grâului după orz sau altă cereală păioasă cu care are boli şi dăunători comune ori ale căror seminţe pot fi considerate corpuri străine în recolta de grâu. Arătura trebuie efectuată cu 1 – 3 săptămâni înainte de semănat spre a permite acumularea de apă în sol şi aşezarea solului după răscolirea sa de către plug. Dar nu mai timpurie căci apare riscul tasării sau al îmburuienării, ceea ce ar conduce la realizarea unui pat germinativ incorect, cu efect negativ asupra nivelului cantitativ şi calitativ al recoltei viitoare. Adâncimea arăturii nu trebuie să fie mai mare de 25 cm, dar nici mai mică de 15 cm, însă trebuie să fie uniformă, să încorporeze integral resturile vegetale şi să mărunţească suficient de bine solul. Cu 2 – 5 zile înainte de semănat se pregăteşte patul germinativ, prin discuiri suficiente, combinator, spre a asigura un pat tare, o saltea moale şi o plapumă pufoasă pentru seminţe. Asta înseamnă că primele discuiri se fac la 6 – 7 cm adâncime, iar celelalte precum şi combinatorul să lucreze la 3 – 5 cm adâncime. Mărunţirea exagerată a solului pe lângă faptul că este costisitoare este şi dăunătoare pentru sol şi cultură căci poate spori considerabil conţinutul de praf şi argilă în sol, conduce la tasare puternică şi formare de crustă, în toamnă sau primăvara, extrem de dăunătoare culturii. Fertilizarea, contribuie şi ea cu o treime la realizarea recoltei şi presupune administrarea, dacă nu integrală cel puţin la jumătate a cantităţii de fosfor, adică 80 – 100 kg s a / ha (sau măcar 40 – 50 kg / ha ) sub brazdă sau sub disc. Azotul trebuie administrat cel mult la nivel de 50 – 60 kg s a / ha spre a evita levigarea lui ( spălarea sa în adâncul solului ) sau creşterea exagerată a plantelor în toamnă, dar să asigurăm cca 7 kg s a / to de resturi vegetale încorporate pentru nitrificare şi a necesarului de creştere a tinerelor plante de cultură. Este bine să se administreze şi potasiu, cam 30 – 40 kg s a /ha căci acesta imprimă calitate recoltei şi rezistenţă plantelor. Adâncimea de semănat depinde de tipul de sol pe care se înfiinţează cultura astfel că pe solurile mijlocii şi uşoare aceasta poate fi de 4 – 5 cm, iar pe cele mai grele, mai argiloase doar de 3 – 4 cm. Densitatea potrivită pentru fermele noastre este cuprinsă între 350 – 450 boabe germinabile pe metrul pătrat astfel încât să se permită tulpinilor fraţi să realizeze boabe utile, dar şi să împiedice buruienile să aibă acces la aer şi lumină spre a concura plantele de cultură. La această densitate cantitatea de sămânță necesară este de 200 – 220 kg / ha pe care va trebui să o solicitați de pe acum comercianților de sămânță.
Nu uitaţi „desul umple fesul, rarul umple carul”.
Dacă toate astea fi-vor respectate…
Ing. Ion VELICI

Semnatura eletronica CertDigital
Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL