18 – Fungicide ecologice – 2
Între fungicidele admise pentru legumicultura ecologică sunt și unele produse industriale anorganice, mai ales pe bază de cupru, cu ar fi zeama bordeleză, funguranul, turdacutralul sau polibarul (polisulfura de bariu), produse minerale cu efect curativ și nesistemice, adică nu pătrund în plante sau părțile de plantă pe care ajung, ci au efect local și pot fi ușor eliminate prin spălare cu apă înainte de folosirea lor. Este preferabil să se utilizeze zeama bordeleză comercializată gata preparată prin fitofarmacii în locul celei preparate în fermă, deoarece zeama bordeleză din comerț este perfect echilibrată din punct de vedere al pH-ului, ceea ce noi reușim mai greu, este nesigură și necesită mult timp de lucru pentru prepararea ei.
1 – contra manei, făinării, putregaiurilor, ruginilor se recomandă zeamă bordeleză – 1% în tratamente repetate chiar săptămânal. Zeama bordeleză este singurul fungicid ce se poate administra repetat, consecutiv și fără repaus înainte de recoltare. De asemenea, este singurul produs care se administrează fără amestec cu alte substanțe sau preparate (nici chiar ecologice) căci poate intra ușor în reacție cu acestea și da naștere altor produse care dacă nu vor avea efect fitotoxic sigur nu vor avea efect curativ. De asemenea, zeama bordeleză are efect asupra majorității agenților patogeni vegetali din infecții secundare. Cu efecte mai reduse în asemenea boli se pot folosi și funguranul – 0,03 % sau turdacupralul – 0,4 %.
2 – contra făinării sau manei se recomandă :
Coada calului – 1 kg plante tocate puse la macerat în 10 l apă timp de 24 ore și apoi fierte timp de o jumătate de oră. După răcire se strecoară și se folosește ca atare la stropit.
Hreanul – în infuzie din 150 gr frunze tocate mare, în 5 l apă clocotită timp de o jumătate de oră. După răcire se strecoară și se folosește ca atare la stropit.
Arpagicul – în infuzie din 150 gr plante tinere tocate, în 5 l apă clocotită timp de o jumătate de oră. După răcire se strecoară și se folosește ca atare la stropit.
3 – contra rapănului semințoaselor, manei coacăzului, castraveților, pepenilor, dovlecilor și dovleceilor – recomandăm :
Coada calului – decoct din 500 gr plante tocate mare puse la macerat timp de trei ore în 5 l apă și apoi fierte timp de o jumătate de oră. După răcire se strecoară și se diluează 1 / 3 adică la 1 l decoct se adaugă 2 l apă și se stropesc plantele. Dacă atacul este puternic se poate utiliza soluția nediluată. Tratamentul se repetă din două în două săptămâni cu scop curativ sau o dată pe lună cu scop preventiv.
4 – contra manei, mucegaiului cenușiu și a ruginilor – mai ales la cartofi, fasole, roșii, salată se recomandă :
Usturoiul – în infuzie din 150 gr grăunți de usturoi pisați, timp de o jumătate de oră în 5 l apă clocotită. După răcire se strecoară și se folosește ca atare la stropit.
Usturoiul – în macerat timp de o zi a 80 gr în 5 l apă. După strecurare adăugați 4 ml alcool și apoi stropiți plantele.
Urzica – în macerat timp de trei zile a 1kg plante tocate, în 9 l apă întrun recipient acoperit. După strecurare se pot stropi plantele cu soluția ca atare. Tratamentul se poate face săptămânal.
5 – contra pătării negre – se recomandă :
Piperul – în infuzie de o jumătate de oră a 150 gr piper negru măcinat, în 5l apă clocotită. După răcire și strecurare se pot stropi plantele cu soluția ca atare.
Bolile plantelor legumicole au fost prezentate detaliat în mai multe articole ale noastre din numere anterioare. Acum amintim pe scurt, pentru recunoaștere ușoară, principalele boli.
Făinarea (oidiumul) – atacă suprafața frunzelor care se pătează cu mici puncte albe care se tot întind până formează o peliculă lată, prăfoasă, de culoare gri. Frunzele atacate se usucă repede. Boala se manifestă în tot intervalul primăvară – toamnă. Pentru a preveni extinderea bolii și la alte plante se va evita stropirea cu apa de irigații a plantelor.
Mana – produsă de fungi, se manifestă prin pete mici, albe pe fața superioară a frunzelor și pete cafenii pe fața inferioară a acestora. Plantele atacate își încetează creșterea, iar frunzele se usucă. În perioadele secetoase boala aceasta nu se manifestă.
Mucegaiul cenușiu – atacă plantele tinere și fructele mai ales în perioadele foarte umede. Pe organele atacate apare un fel de pâslă cenușie în pete tot mai mari care ulterior se închid la culoare. Fructele atacate se înmoaie dând impresia că au putrezit.
Pătarea neagră – se manifestă prin pete negre pe frunze care cu timpul se îngălbenesc și cad. Boala este favorizată de căldură și umiditate.
Rugina – atacă prin filamente care se agață de plante, pătrund în acestea și le sug seva. Plantele atacate slăbesc și până la urmă mor. Pe frunze apar pustule de culoare închisă specifice acestei boli.
Ca măsuri de prevenție – recomandăm aplicarea unei agrotehnici corecte și complete, mai ales că în cazul agriculturii ecologice nu este permisă utilizarea pesticidelor de sinteză, chimice. Astfel: arați din toamnă terenul introducând în sol și gunoiul de grajd bine compostat, utilizați semințe și material săditor sănătoase, din soiuri românești bine adaptate condițiilor noastre de climă și sol, recurgeți la scheme de semănat / plantat și densități corecte, aplicați asolamentele și rotațiiile corecte, întrețineți culturile curate de buruieni, evitați stresul hidric sau de altă natură, nu împrumutați utilajele agricole altor persoane, tratați cu zeamă bordeleză – 1 % imediat după furtună sau grindină pentru a preveni infecțiile secundare prin leziunile provocate plantelor de particulele abrazive din aer sau de grindină. De asemenea, puteți elimina (se cheamă igienă culturală) plantele puternic afectate sau resturile vegetale ale acestora care sigur sunt focare de infecție pentru plantele sănătoase; combateți sau eliminați de la început orice dăunători apar în culturi.
Dacă toate astea fi-vor respectate…
Ing. Ion Velici
