Economie

Agricultura pe înţelesul tuturor – Producerea legumelor ecologice

 | 29 iunie 2015, 00:00 | 0 comentarii | 

13 – Fertilizanți ecologici pentru legume – platforma de gunoi
În anexa nr 8 „Ghidul de bune practici agricole” la Ghidul solicitantului pentru subMăsura 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” versiunea 1 – martie 2015, ne sunt prezentate succint informații despre producerea și gestionarea gunoiului de grajd, măsuri obligatorii pentru toți cei care doresc să acceseze această submăsură, dar și pentru cei ce doresc să acceseze subMăsura 6.3 „ Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” . Pentru aceasta vom detalia aceste condiții. Pe lângă efectul total benefic al gunoiului de grajd bine compostat și administrat, el poate avea și efecte negative dacă nu este administrat corect sau mai ales dacă se interferează cu surse supraterane sau subterane de apă. Mai întâi însă să stabilim ce cantități de gunoi de grajd se pot obține în fermele noastre. Pentru aceasta privim tabelul.

Semnatura eletronica CertDigital

UntitledGunoiul de grajd trebuie depozitat și compostat minim şase luni în gospodărie (ideal ar fi 12 luni sau mai mult) pentru a căpăta cele mai bune însușiri ca fertilizant. În procesul de compostare au loc două tipuri de reacții chimice, mai întâi aerobe și apoi anaerobe, în timpul cărora lignina și alte materii organice trebuie descompuse, dăunătorii și ouăle de dăunători, sporii de ciuperci fitopatogene și semințele de buruieni trebuie să moară, mai ales din cauza temperaturii ridicată (peste 850 C) ce se realizează în interiorul grămezii de gunoi. În perioada de depozitare și compostare există riscul ca unele fracțiuni lichide din grămadă să fie spălate sau levigate (antrenate în profunzime) și să contamineze sursele de apă de suprafață sau subterane, otrăvindu-le. De aceea păstrarea și compostarea gunoiului de grajd trebuie făcută în platforme special amenajate. Fermele cu zootehnie sub 100 UVM (1 vacă de lapte = 1 UVM iar pentru celelalte specii și categorii sunt coeficienți specifici de echivalare) nu trebuie să solicite acordul Inspectoratului pentru Protecția Mediului, ci numai cele cu o capacitate mai mare. În funcție de mărimea ei platforma de gunoi poate fi simplă, din pământ bine bătătorit și impermealizat sau o construcție mai elaborată, din beton cu pereți de sprijin. În ambele cazuri însă ea trebuie să fie amplasată pe o porțiune mai ridicată de teren, cu apa freatică mai adâncă de 2 m, fără riscul inundării sau băltirii apei, la peste 100 m depărtare de sursele de apă sau de păduri, să aibă acces facil de la căile de circulație. De asemenea nu se amplasează pe terenuri în pantă, cu riscuri de alunecări de teren, să nu afecteze alte terenuri sau facilități. De jur-împrejurul ei se practică un șanț colector pentru fracțiunile lichide (purinul) ce pot apărea pe durata depozitării care să conducă aceste suspensii în bazine sau haznale colectoare. În cazul platormelor din pământ acesta se bătătorește, tasează puternic, repetat și cu umectare pentru impermeabilizare, se mărginesc cu lemn sau bolovani pentru a împiedica spălarea gunoiului prin precipitații abundente. Platformele betonate trebuie să fie armate cu oțel-beton, acoperite și cu șapă asfaltică, deoarece prin compoziția lui gunoiul de grajd este puternic coroziv și depreciază prematur construcția. Stabilirea dimensiunii și formei acestei platforme se face calculând mai întâi producția brută de gunoi pe durata a două luni și amplificând-o pe aceasta cu 2 sau 3 dacă ne propunem să administrăm gunoiul după 5 – 6 luni de compostare sau cu 4 – 5 dacă dorim să ținem gunoiul în platformă timp de 12 luni (cum ar fi cel mai corect). De asemenea, trebuie ținut cont de faptul că înălțimea maximă a stratului de gunoi în platformă nu trebuie să fie mai mare de 2 m ceea ce înseamnă că pentru 1 m3 de gunoi producție calculată este necesară o suprafață de 0,5 – 1 m2 de platformă. Purinul (fracțiunea lichidă ce rezultă în procesul de compostare și păstrare) colectat în bazin sau hazna trebuie administrat numai pe ogor negru fără culturi sau semănături și încorporat îmediat sub brazdă spre a evita poluarea mediului ambiant, pe de o parte, dar și pierderea azotului amoniacal prin evaporare, pe de altă parte. În articolul următor vom detalia modul de compostare a gunoiului de grajd pentru a nu risipi această importantă resursă de materii fertilizante.
Dacă toate astea fi-vor respectate…
Ing. Ion VELICI

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL