22 – Trandafirul de dulceață – 2,3
Întreținerea trandafirilor este ușoară, lucrările agrotehnice fiind cele specifice tuturor arbuștilor fructiferi și constă în distrugerea buruienilor pe rând și cositul ierbii pe interval, căci este bine ca acestea să fie înierbate. Odată la 4 – 5 ani aceste intervale se desțelenesc și se înierbează din nou. Înierbarea facilitează accesul la plante pe orice vreme. Pentru combaterea buruienilor pe rând pot fi folosite și unele ierbicide, dar… este mare păcat și de aceea nu le amintim. Pentru stimularea lăstăririi și creșterii acestora se pot aplica până la 100 kg s a azot / ha primăvara și pentru a nu suferi de secetă se udă. Tăierile sunt importante pentu a forma tufe aspectuoase și a realiza recolte bune de flori. După plantarea trandafirilor din specia R rugosa în primii 4 ani după aceasta se aleg anual primăvara câte 3 – 4 lăstari sau drajoni viguroși și bine plasați și se scurtează la 40 – 50 cm, iar ceilalți de vârsta lor se elimină, iar lăstarii, drajonii din anii anterioari se mențin. Începând cu anul cinci se procedează astfel: – se elimină ramurile (lăstarii, drajonii) mai în vârstă de cinci ani, precum și cei din interiorul tufei care o îndesesc; – se elimină ramurile uscate, rupte; – se aleg 3 – 4 ranuri, lăstari, drajoni tineri bine plasați și viguroși pentru înlocuire și se scurtează la 40 – 50 cm; – se elimină lăstarii sălbatici și cei lacomi care îndesesc tufa. La R centifolia (o sută de petale) prin tăieri se urmărește stimularea lăstăririi și înfloritului. Pentru aceasta și florile se recoltează cu receptacul căci aceasta stimulează înflorirea.
Recoltarea și valorificarea petalelor se face manual, cu receptacul, pe timp senin, uscat, după ce s-a ridicat roua, pentru a preveni deprecierea petalelor pe durata de păstrare. La R rugosa recoltarea se face zilnic sau la 2 zile. La R centifolia florile se recoltează în același mod, dar la interval de 3 – 4 zile căci înflorirea este mai redusă. Florile se culeg în coșulețe și se depozitează în camere răcoroase, aerisite, ventilate la nevoie, pe paturi, în strat gros de 10 – 15 cm. Dacă atmosfera este bogată în vapori de apă se procedează la răvășirea stratului de flori. De pe un hectar de trandafir de dulceață se pot recolta și 4 to de flori utilizate în industria alimentară, farmaceutică sau cosmetică.
Bolile trandafirului nu sunt prea multe, dar sunt destul de păgubitoare și pot afecta toate părțile supraterane ale plantei.
1 – Făinarea trandafirului produsă de ciuperca Sphaerotheca pannosa rosae atacă predilect frunzele tinere și lăstarii din partea superioară a tufei. Pe ele apare un puf cenușiu-albicios care se extinde ușor în zilele toride și uscate urmate de nopți răcoroase și umede. Boala pornește de la vârful frunzelor și se extinde spre baza acestora. Picături de apă pe frunze pot reduce intensitatea acestei boli, dar pot favoriza atacul de mucegai. Combaterea chimică presupune tratamente cu unul din următoarele produse: Captan, Captadin, Daconil-2787, Phyton-27, Funginex, Orthenex, Mirage 45 EC etc.
2 – Pătarea neagră a trandafirului produsă de ciuperca Displocarpon rosae atacă începând de la baza tufei frunzele și ramificațiile tinere. Pe frunze apar pete relativ circulare, de culoare neagră. Cu timpul frunzele se îngălbenesc și cad. Pe ramificații apar pete violaceu-roșietice. Atacul este amplificat de ploaie sau udarea prin aspersiune urmate de stagnarea apei pe frunze mai multe ore consecutiv. Deci trebuie adoptată udarea prin picurare sau pe brazde concomitent cu stropirea cu unul din următoarele produse: Daconil-2728, Phyton-27, Mancozeb, Vondozeb, Funginex, Orthenex, Mirage 45 EC, etc.
3 – Rugina trandafirilor produsă de Sphaeroteca macularis sau / și de Phragmidium disciflorum identificată prin pete ruginii pe dosul frunzelor sau pe lăstarii verzi. Poate conduce la defolierea lăstarilor. Chimic se combate prin tratamente cu unul din următoarele produse: Topas, Impact, Mystic, Mirage 45 EC, Systhane 12 E etc.
4 – Putregaiul comun produs de ciuperca Botrytis cinerea care atacă în principal florile, dar nu numai, pe care pe vreme umedă le îmbracă cu o pâslă gri-albicioasă. Se poate combate cu: Captan, Captadin, Daconil-278, Mancozeb, Vondozeb, Metoben 70 PU, Topsin 70 PU etc.
5 – Mozaicul trandafirului produs de un virus și se identifică prin pete galben-luminoase cu bordură violet pe frunze. Nu există tratament specific, ci doar igienă culturală și combaterea insectelor transmițătoare, vector, mai ales a afidelor (păduchi de frunze).
6 – Cancerul bacterian produs de Agrobacterium tumefaciens care supraviețuiește în sol și 15 – 20 de ani și atacă legume și pomi fructiferi. La trandafiri provoacă tumori de culoare închisă la baza tufei, în apropierea solului. Plantele atacate nu se dezvoltă armonios, ci pipernicit, deformat. Combaterea se poate face numai prin igienă culturală, adică eliminarea și arderea plantelor atacate, evitarea cultivării trandafirilor în apropierea sau printre plantele sensibile la această boală.
7 – Cancerul lăstarilor este provocat de mai multe ciuperci care provoacă pe lăstari felurite manifestări ca pete scorojite de culoare maro, ovale sub care țesutul vegetal este scufundat. Combaterea constă în igienă culturală prin eliminarea lăstarilor bolnavi mult de sub zona afectată și realizarea unor tufe rare, aerisite și acoperirea cu pământ a tufei pentru iernare la timp, nu prea devreme.
8 – Trandafirul rozetă sau Mătura vrăjitoarei este o boală provocată de un virus transmis de un acarian (păianjen foarte mic). Virusul provoacă o lăstărire abundentă și creșterea rapidă și fantastică a lăstarilor roz-violacei, uneori lipiți și cu smocuri dese de frunze deformate, de aceeași culoare. Ca urmare planta se dezvoltă haotic și cu inflorescențe deformate, urâte. Combaterea constă în igienă culturală prin eliminarea plantelor cu sol cu tot și arderea lor căci combaterea acarianului vector nu a dat rezultate mulțumitoare.
Dacă toate astea fi-vor respectate…
Ing. Ion Velici
