În urma controalelor întreprinse de inspectorii de muncă la nivelul judeţului Gorj, piaţa muncii a înregistrat o diminuare considerabilă a utilizării muncii „la negru”, însă s-a constatat că, în ultima perioadă, un nou fenomen ia amploare printre angajatorii din judeţ. Este vorba despre aşa-numita muncă „la gri” care presupune încheierea de către angajatori a unor contracte individuale de muncă cu timp parţial de câteva ore pe zi, deşi programul de lucru real al angajaţilor este de 8-10 ore zilnic.
Munca “la gri” ia amploare în judeţul nostru, gorjenii făcând compromisuri în acceptarea unui contract de muncă cu normă parţială, însă prestând ore de lucru mai multe. Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Gorj a demarat o campanie de conştientizare a acestui fenomen, precum şi de verificare a angajatorilor care au mai multe contracte încheiate cu o normă diminuată. “S-a observat că această practică nelegală a angajatorilor, care doresc să realizeze profituri cât mai mari prin minimizarea costurilor cu plata contribuţiilor către bugetul de stat, se întâlneşte în diverse activităţi: construcţii, prestări de servicii, comerţul organizat şi neorganizat, în pieţe, târguri, dar şi în sectoare greu accesibile cum sunt agricultura şi exploatările forestiere. Această metodă este avantajoasă, însă, numai pentru angajatori. Nu de puţine ori, din dorinţa de a nu-şi pierde locurile de muncă, salariaţii au susţinut în faţa inspectorilor de muncă veniţi în control varianta angajatorilor, că muncesc câte două-trei ore pe zi. S-au întâlnit şi situaţii în care, la angajare, salariaţii au semnat contracte individuale de muncă pentru un program normal, de 8 ore/zi, ulterior, angajatorii diminuând timpul de lucru, cu acordul acestora, dar fără reducerea efectivă a programului de muncă”, a declarat inspectorul-şef al ITM Gorj, George Romanescu.
Conducerea instituţiei judeţene precizează că, la apariţia unor neînţelegeri cu patronii sau la încetarea raporturilor de muncă, aceştia se prezintă la sediul ITM pentru a reclama situaţia reală, însă inspectorii de muncă nu mai au posibilitatea de a dispune măsuri legale în consecinţă: “Recomandăm salariaţilor să sesizeze orice încălcare a drepturilor în timpul derulării contractelor de muncă şi nu după încetarea activităţii. Angajaţii care acceptă acest compromis din dorinţa de a-şi păstra locul de muncă, vor constata mai târziu că toate contribuţiile la bugetul de stat sunt plătite la nivelul salariului stabilit în contractul individual de muncă modificat ulterior prin reducerea normei de muncă în favoarea angajatorului”.
Încep controalele
Angajaţii gorjeni sunt sfătuiţi să verifice cu atenţie toate documentele puse la dispoziţie de angajatori pentru a fi semnate, iar în cazul în care au anumite suspiciuni, să se prezinte la sediul ITM Gorj în vederea clarificării lor. Potrivit art. 16 alin. (3) din Codul Muncii, angajatorul este obligat ca, anterior începerii activităţii, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă semnat între cele două părţi. Totodată, potrivit art. 41 din Codul Muncii, contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor. Orice modificare a unuia dintre elementele stipulate în contractul individual de muncă, în timpul executării lui, impunând încheierea unui act adiţional la contractul individual de muncă. “Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj dispune de o bază de date cu contractele individuale de muncă ale angajatorilor din judeţ şi va efectua în perioada următoare, controale cu precădere la angajatorii care au încadrate mai multe persoane cu contracte individuale de muncă cu timp parţial, în vederea identificării şi descurajării acestor practici ilegale”, a mai spus George Romanescu, şeful ITM Gorj.
Izabella Molnar
