Consiliul Judeţean a organizat ieri o nouă dezbatere publică privind strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj, la întâlnire participând reprezentanţii primăriilor din judeţ, dar şi alte persoane interesate de dezvoltarea judeţului.
Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj pentru perioada 2011-2020, elaborată în cadrul proiectului Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetățeni, proiect co-finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative. Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Gorj, la finalul acestui proiect judeţul Gorj va deveni un judeţ modern, dinamic: „Documentul acesta şi-a propus, în perioada dintre anii 2011 şi 2020, o inventariere clară a oportunităţilor de dezvoltare a judeţului Gorj într-un concept integrat, astfel 
încât judeţul nostru să devină în acest interval un judeţ dinamic, un judeţ modern. Pentru instituţia Consiliului Judeţean este o obligaţie, şi ne asumăm acest lucru, ca acest document să fie unul de referinţă pentru dezvoltarea judeţului. Este un document cu o paletă largă de investigare a oportunităţilor la nivelul judeţului Gorj, de punere a lor în valoare şi de operaţionalizare între ceea ce înseamnă factori de răspundere la nivelul judeţului Gorj”, a declarat Ion Călinoiu. Preşedintele Consiliului Judeţean a ţinut totodată să precizeze că pentru ca acest proiect să fie un succes şi să nu devină un „document de bibliotecă”, este necesară implicarea tuturor, de la autorităţile locale la societate. „Participarea este importantă iar ea trebuie să vină de la autorităţile locale, de la serviciile deconcentrate, de la întreprinderile mici şi mijlocii, de la mediul privat, de la mediul economic, indiferent că are capital privat sau de stat, şi nu în ultimul rând de la societate. Acest document este flexibil, el nu este bătut în cuie. Ca orice alt document strategic, nici acesta nu are cum să fie perfect. Important este să ne ocupăm de realizarea lui şi să nu devină un document de bibliotecă”, a spus Călinoiu.
„Peste 13.000 de hectare de teren s-au dus pe apa sâmbetei”
Printre subiectele dezbătute la întâlnirea de ieri s-a numărat valorificarea resurselor energetice ale judeţului Gorj, dar şi cea a terenurilor agricole din judeţ. Potrivit lui Călinoiu, cea mai importantă resursă naturală a Gorjului este cea energetică, însă trebuie luate măsuri pentru ca şi comunitatea să beneficieze în urma acestor servicii pe care le furnizează la nivel naţional: „Cea mai importantă resursă naturală a judeţului este cea energetică. Noi trebuie să spunem foarte clar în această strategie ce trebuie să facă la nivel local comunitatea astfel încât să poată să aibă ceea ce merită din aceste servicii pe care le furnizează la nivel naţional sau chiar internaţional. E nevoie de o coerenţă în materializarea programelor de interes local pe nişte principii sănătoase. Sunt peste 13.000 hectare de teren care s-au dus pe apa sâmbetei, o serie de active care puteau fi transformate în bază materială pentru a relua nişte procese tradiţionale de dezvoltare a întreprinzătorilor mici şi mijlocii. Ori stăm cu mâinile la piept, ori facem ce trebuie, adică să beneficiem de ceea ce e mai important la nivelul judeţului Gorj – resursă economică de interes naţional”, a spus Călinoiu. În replică, Ion Vulpe, fostul director al SNLO a remarcat că valorificarea acestor resurse de care dispune Gorjul nu se poate face fără o colaborare „Nu se poate să ai energie, petrol şi cărbune în Gorj şi comunitatea locală, prin Consiliul Judeţean, să nu participe la deciziile care se iau în aceste domenii de activitate. Dacă nu există implicarea locală a Consiliului Judeţean în aceste activităţi, într-un fel sau altul, nu poţi să zici că există coordonare între programele locale şi programele naţionale”, a spus Ion Vulpe.
Directorii de complexuri, criticaţi de Râbu
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Râbu, a remarcat că nici în domeniul agricol, Gorjul nu stă prea bine, mai ales atunci când vine vorba de redarea pământului în circuitul agricol: „În judeţul Gorj nu se face cu adevărat redarea pământului în circuitul agricol. După ce se închide o mină sau o carieră cei care lucrează în domeniul mineritului se mulţumesc să dea o lamă cu buldozerul şi gata, s-a făcut redarea pământului în circuitul agricol. Într-adevăr, în Gorj este foarte mult pământ nemuncit, asta pentru că cei care lucrează în minerit nu vor să facă împreună cu Consiliul Judeţean, o strategie pentru redarea circuitului agricol. S-ar crea nişte locuri de muncă iar pământurile de la noi din Gorj ar fi muncite”. De asemenea, Râbu i-a criticat pe directorii generali din minerit pentru faptul că sunt nepăsători faţă de propunerile pe care Consiliul Judeţean le lansează, propuneri ce îi privesc şi pe ei: „Consiliul Judeţean pur şi simplu nu este luat în calcul şi asta este rău. Toată lumea spune că ne implicăm pentru crearea de noi locuri de muncă. Noi am venit cu ideea creării unei firme pentru redarea în circuitul agricol a terenurilor din zona mineritului. Nu ne-a ascultat nimeni”. Valoarea totală a proiectului „Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” este de 781.500 de lei fără TVA, din care 664.275 lei fără TVA provin din Fondul Social European, 13% (101.595 lei fără TVA) sunt de la bugetul naţional, 2% este co-finanţarea beneficiarului, adică a CJ Gorj cu suma de 15.630 lei fără TVA, şi valoarea TVA aferentă proiectului este de 187.560 de lei.
Roxana Lupu
