În prima parte a zilei de ieri, în zona localităţii Bârseşti, Direcţia Silvică Gorj a dat startul acţiunilor incluse în Luna Plantării Arborilor, derulată anual în perioada 15 martie-15 aprilie.
5.000 de puieţi de frasin şi cer au fost plantaţi, joi, în zona Bârseşti, acţiunea fiind coordonată de Direcţia Silvică Gorj, demarate fiind astfel împăduririle din Luna Plantării Arborilor. “Luna Plantării Arborilor se desfăşoară în perioada 15 martie-15 aprilie. Deschiderea oficială a acestei luni, în Gorj, a fost în data de 15 martie, la ora 10.00, în zona Bârseşti. Acolo s-au executat împăduriri integrale pe o suprafaţă de un hectar cu puieţi de frasin şi cer. S-au plantat 5.000 de puieţi la hectar. În cadrul Lunii Plantării Arborilor, deci în primăvara acestui an, Direcţia Silvică Gorj are un program de realizat la împăduriri după cum urmează: împăduriri integrale – 60 de hectare, completări curente – 22 de hectare şi refacerea plantaţiilor calamitate din anii anteriori – 12 hectare. De asemenea, se vor realiza 177 de hectare de regenerări naturale. Se vor folosi la campania de împăduriri pentru cele 94 de hectare 344.000 de bucăţi de puieţi forestieri din speciile molid, brad, stejar, gorun, frasin, salcâm, fag, paltin. Puieţii folosiţi provin din pepinierele noastre. Tot în această primăvară, în cadrul Lunii Plantării Arborilor se vor face semănături în solarii cu sămânţă de molid pe o suprafaţă de 400 de metri pătraţi pentru producerea de puieţi de molid care vor fi folosiţi pentru împăduririle din anii următori. Totodată, se vor face plantări pe 53 de arii cu puieţi de molid şi brad proveniţi din solarii şi se vor face semănături cu salcâm în câmp pe o suprafaţă de 56 de arii. Deci, aceste semănături se vor executa în această primăvară pentru producerea de puieţi forestieri necesari pentru împăduririle din anii 2019 şi 2020”, a declarat Ovidiu Cârstoc, şeful Direcţiei Silvice Gorj. Luna Plantării Arborilor nu este dedicată numai silviculturii, ea este a întregii societăţi româneşti, care trebuie sensibilizată în favoarea pădurii, pentru susţinerea acţiunilor de ocrotire şi conservare a pădurilor şi creşterea conştiinţei forestiere a populaţiei, dezvoltării patrimoniului silvic naţional. Regenerarea pădurii este unul din fenomenele cele mai importante din viaţa pădurii, care încheie un ciclu de vegetaţie şi este în acelaşi timp începutul unui nou arboret. Regenerarea pădurilor este un proces de înnoire sau de refacere a generaţiilor de arbori în locul celor exploatate sau distruse din diferite cauze. Regenerarea se impune ca o verigă obligatorie, un mijloc permanent de evoluţie a vegetaţiei arborescente, care asigură continuitatea pădurii în timp şi spaţiu. Menţinerea şi extinderea suprafeţei pădurilor se face prin regenerarea tuturor suprafeţelor de pădure de pe care s-a recoltat masă lemnoasă, ca urmare a aplicării tăierilor de produse principale şi împădurirea terenurilor fără vegetaţie forestieră, care nu au alte folosinţe atribuite prin amenajament. Regenerarea pădurilor se realizează în două moduri: regenerare naturală – sub arboretul matur; regenerare artificială – cu puieţi forestieri produşi în pepiniere, care se plantează în urma tăierilor definitive în suprafeţele neregenerate sau în cele care nu se regenerează natural.
Izabella Molnar
