Recent, Banca Naţională a făcut public un studiu asupra investiţiilor străine datele defalcate pe judeţe în ceea ce priveşte soldul de investiţii directe la 31 decembrie 2016, iar discrepanţele sunt uriaşe. În judeţul Gorj se înregistrau la sfârşitul anului 2016 investiţii străine directe de doar 7 mil. euro, iar în cel mai atractiv judeţ din punctul de vedere al investitorilor străini, Timiş, stocul de investiţii străine era de 3,5 miliarde euro, adică de 500 de ori mai mare, se arată în cea de-a treia ediţie a studiului „Capitalul privat românesc”, realizat de Ziarul Financiar împreună cu Patronatul Investitorilor Autohtoni, PIAROM.
Investiţii străine directe reduse înseamnă o cifră de afaceri consolidată a companiilor rezidente în judeţul respectiv foarte redusă. Astfel, judeţul Gorj e al treilea cel mai slab judeţ din punctul de vedere al cifrei de afaceri în 2016, cu un rulaj de doar 7,1 miliarde de lei. Vecini de clasament sunt Teleorman, cu 5,5 mld. lei afaceri şi doar 98 mil. euro investiţii atrase, şi Giurgiu, cu 5,5 mld. lei afaceri şi 127 mil. euro investiţii atrase. De altfel, cele şapte judeţe aflate sub limita de 100 de milioane euro investiţii străine directe – Vaslui, Vrancea, Mehedinţi, Brăila, Botoşani, Teleorman, Gorj – au afaceri de maximum 8 miliarde de lei pe an. Aceasta înseamnă că, în lipsa investiţiilor străine, puterea economică a acestor judeţe este mult diminuată. La polul opus, judeţele care au atras investiţii străine directe de peste 1 miliard euro – Dolj, Cluj, Alba, Constanţa, Mureş, Braşov, Prahova, Arad, Argeş şi Timiş – au afaceri de peste 20 de miliarde de lei şi până la 54 de miliarde de lei.
În 32 din judeţele României, capitalul privat românesc are o pondere de peste 51%, aceasta evidenţiind faptul că deşi la nivel naţional capitalul străin deţine 50%, polarizarea sa în câteva zone face ca o majoritate a judeţelor să fie sub controlul capitalului privat românesc.
În topul judeţelor unde prezenţa capitalului privat românesc este puternică mai sunt: Brăila, cu 84%, Neamţ, cu 80%, Teleorman, cu 83%, Vrancea, cu 87%, sau Botoşani, cu 83%, şi Bacău, cu 87%. În judeţele slabe din punct de vedere economic, cu afaceri anuale de 5-6 miliarde de lei, precum Teleorman, Vaslui, Vrancea, Giurgiu, Covasna, Caraş-Severin sau Botoşani, capitalul privat românesc domină pentru că firmele străine nu au luat încă în considerare aceste judeţe propice pentru investiţii.
I.M.
