Dacă în anii trecuţi, judeţul Gorj se mândrea cu câteva produse tradiţionale atestate, producătorii gorjeni nu şi-au mai reînnoit atestatele, astfel că judeţul nostru nu poate figura pe listele Ministerului Agriculturii.
30 noiembrie este data limită la care se pot depune documentele pentru reatestarea produselor tradiţionale româneşti, însă în judeţul nostru acest termen se pare că va fi lipsit de importanţă. “Gorjul nu mai poate figura cu produse tradiţionale atestate de câţiva ani şi asta deoarece producătorii, aceia puţini care erau, nu şi-au reînnoit atestatele. Din câte ştiu, în anii trecuţi existau certificate la nivel de judeţ, caşul fermentat de Teleşti şi ţuica de Slivileşti”, a declarat Dan Tănăsescu, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Gorj.
Un produs tradiţional românesc atestat trebuie să fie produs alimentar fabricat pe teritoriul ţării, cu materie primă locală, care nu are în compoziţia sa aditivi alimentari şi este făcut după o reţetă tradiţională. De asemenea, modul de producţie şi de prelucrare şi procedeul tehnologic trebuie să fie tradiţionale şi să se distingă de alte produse similare, din aceeaşi categorie. Dacă tradiţionalitatea se datorează doar provenienţei sau originii geografice şi aplicării unei inovaţii tehnologice, produsul nu este acceptat în această categorie. Importantă pentru certificarea unui produs este prezentarea unor date, înscrisuri şi referinţe bibliografice cu referire la vechimea produsului. Astfel va fi demonstrată transmiterea unei tradiţii de la o generaţie la alta, din care să rezulte legătura istorică a produsului tradiţional cu locul de producţie. De asemenea, acestora li se poate ataşa şi o declaraţie de notorietate din partea unei asociaţii locale a producătorilor de produse tradiţionale. Toate aceste documente se trec în caietul de sarcini, în care se precizează, un nume al produsului, care, de altfel, trebuie să fie unic, descrierea caracteristicilor acestuia, a materiilor prime şi provenienţei lor, ingredientelor, dar şi a metodei propriu zise de producţie, specific locală, autentică şi invariabilă, date despre ambalare şi specificul produsului finit, dar şi alte informaţii.
După îndeplinirea tuturor condiţiilor, produsul se înregistrează în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT), administrat de Direcţia Generală Industrie Alimentară, din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
La sfârşitul anului trecut, România avea atestate circa 4.400 de produse tradiţionale şi era una dintre ţările cu cel mai mare număr de produse atestate din Uniunea Europeană. Singurul produs tradiţional românesc care a obţinut certificarea de Indicaţie Geografică Protejată (IGP) la nivel european este Magiunul de prune Topoloveni. Această distincţie a fost obţinută din 7 aprilie 2011.
Izabella Molnar
