În baza statisticilor judeţene realizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), reiese faptul că judeţul nostru nu stă bine nici la capitolul natalitate, nici la câştiguri salariale.
În coada clasamentului pe judeţe, Gorjul ocupă un loc important atât din punct de vedere al fertilităţii în scădere, precum şi al salariilor în declin. Astfel, potrivit buletinului statistic pe 2016, făcut public recent, salariaţii din Bucureşti au cele mai mari lefuri din ţară, cu un câştig mediu net în luna decembrie 2016 de 3.219 lei (713 euro, la cursul mediu BNR din luna decembrie), urmaţi de cei din judeţele Ilfov (2.743 lei, 607 euro), Cluj (2.605 lei, 577 euro) şi Timiş (2.512 lei, 556 euro). Pe următoarele locuri se clasează judeţele Sibiu (2.375 lei, 526 euro) şi Braşov (2.284 lei, 506 euro), în restul ţării câştigurile medii fiind sub 500 euro net. Urmează, la mare distanță, judeţele Constanţa (2.184 lei, 483 euro), Iaşi (2.183 lei, 483 euro), Argeş (2.160 lei, 478 euro), Mureş (2.156 lei, 477 euro) şi Galaţi (2.154 lei, 477 euro). La polul opus, în 17 judeţe câştigurile medii nete sunt sub 500 euro. Cele mai mici câştiguri din România erau, în ultima lună a anului trecut, în judeţele Teleorman (1.628 lei, 360 euro), Bistriţa-Năsăud (1.653 lei, 366 euro), Harghita (1.671 lei, 370 euro) şi Suceava (1.672 lei, 370 euro). În ceea ce priveşte evoluţia salariilor din 2016, cele mai mari creşteri ale câştigurilor nete s-au înregistrat, în decembrie 2016 faţă de ultima lună din 2015, în judeţele Bacău, cu un avans de 25%, Tulcea (21%), Caraş-Severin (19,5%), Covasna (19%) şi Brăila (18,5%). În schimb, în judeţul Gorj salariile au scăzut, în medie, cu 0,5% în 2016.
De altfel, în ceea ce priveşte capitolul de pondere al sexelor în judeţe, potrivit datelor publicate de INS săptămâna trecută, în mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural; 5,55 milioane locuiesc la oraş, reprezentând 52,3% din totalul populaţiei urbane. În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,9%. Populaţia feminină este mai “îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,2 ani. Vârsta medie naţională este de 41,5 ani, vârsta medie a femeilor este de 43,1 ani, iar vârsta medie a bărbaţilor este de 39,9 ani. Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea. În populaţia rezidentă feminină, cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1.000 femei de vârstă fertilă, 15-49 ani) s-au înregistrat în judeţele Vaslui (58,6‰), Suceava (53,8‰) şi Bistriţa-Năsăud (53,6‰), iar cele mai scăzute în Gorj (32,1‰) şi Olt (34,9‰). Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 42,4 copii născuţi-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă.
I.M.
