Conducerea Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Gorj a finalizat, ieri, raportul de activitate aferent lunii trecute, în acesta regăsindu-se peste 100 de acţiuni de control efectuate în martie, precum şi şase sancţiuni aplicate operatorilor economici din judeţ în cuantum de 246.000 de lei.
Potrivit lui Gheorghe Sanda, comisar-şef în cadrul Gărzii de Mediu Gorj, luna martie s-a încheiat la nivelul instituţiei cu un număr total de 140 de inspecţii şi controale. În urma acestora, inspectorii Gărzii de Mediu au aplicat mai multe sancţiuni pentru neregulile depistate la faţa locului. “În martie, echipele noastre au efectuat 140 de inspecţii din care 25 au fost în regim planificat şi alte 115 neplanificate, în această categorie intrând şi controalele efectuate în comun cu Sistemul de Gospodărire a Apelor, Prefectură şi ISU Gorj la primăriile din judeţ. În urma controalelor, s-au aplicat şase sancţiuni în valoare totală de 246.000 de lei. Dintre acestea, două amenzi au fost aplicate pentru doi operatori care desfăşurau activităţi în domeniul extracţiei hidrocarburilor pe raza judeţului motivul sancţionării fiind reprezentat de faptul că aceştia nu au respectat anumite obligaţii prevăzute în autorizaţia de mediu. Restul de patru operatori sancţionaţi de noi luna trecută, au fost diverse firme din judeţ, motivul fiind acelaşi de nerespectare a unor condiţii înscrise în autorizaţia de mediu. În cazul primăriilor verificate, deocamdată nu s-a dispus aplicarea niciunei sancţiuni. Noi le-am dispus remedierea unor deficienţe, urmând ca în cursul lunii curente să efectuăm noi controale ce vor fi urmate de amenzi contravenţionale în caz de neîndeplinire a măsurilor dispuse de noi la verificările din martie”, a declarat şeful Gărzii de Mediu Gorj.
Reamintim faptul că, la nivelul judeţului, comisiile mixte constituite în baza Ordinului nr. 64/25.03.2015, emis de prefectul judeţului Gorj, au verificat la nivelul primăriilor următoarele: existenţa depozitelor de deşeuri şi de material lemnos pe malurile şi în albiile cursurilor de apă, precum şi în secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor; existenţa depozitelor de material lemnos pe formaţiunile torenţiale din apropierea zonelor locuite; modul în care au fost realizate ori întreţinute şanţurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale în localităţi.
Izabella Molnar
