Aparenta acalmie la vârful puterii, mă refer la tandemul Iohannis-Cioloş, este de faţadă. Întâlnirile săptămânale dintre preşedinte şi primul ministru au loc, dar despre ele nu se ştie nimic.
Şi-a dat demisia ministrul tehnocrat al Muncii, Ana Costea, ce se împotrivea proiectului Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului cu privire la salarizarea bugetarilor şi imediat a fost nominalizat în loc un consilier de stat al premierului, Dragoş Pâslaru, recunoscând că repudiata OUG micşora drastic unele salarii. Personaj care administrează o firmă ce suge bani publici din contractele cu statul, fiind incompatibil de mai multă vreme ca făcând parte din Secretariatul general al guvernului.
Abia la investirea lui Dragoş Pâslaru, ca ministru al Muncii, la Palatul Cotroceni, ne-am dat seama că există, totuşi, o divergenţă între preşedintele României şi primul ministru. Întrucât Dacian Cioloş declarase, după promulgarea legii indemnizaţiilor pentru mame că „nu sunt bani”, în cuvântul său, Klaus Werner Iohannis i-a transmis lui Dragoş Pâslaru: „Vă încurajez să găsiţi în guvern cele mai bune soluţii pentru aplicarea cât se poate de repede această lege(…) Eu vă rog să nu trataţi această chestiune în mod contabil. Este o lege proactivă, din zona politicilor demografice care cu siguranţă este foarte importantă pentru România.”
Cu toate că s-ar impune o Lege a salarizării bugetarilor, pentru care Ana Costea şi specialiştii oferiseră zece variante în care se respecta echitatea, Dacian Cioloş vrea să ameţească salariaţii din sectorul public tot printr-o OUG, pe care promite s-o anunţe până pe 15 mai. În care, ministrul Muncii Dragoş Pâslaru admite că se vor mări doar salariile mici. De obicei, graba strică treaba şi valurile de proteste vor continua. Pe surse, circulă şi speculaţia că s-ar pregăti o rocadă Ciloş-Dâncu. Cu posibilitatea ca Vasile Dâncu să revină în PSD, poate chiar la cârma acestuia. Variantă de luat în seamă, întrucât preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de doi ani cu suspendare. Iar preşedintele Klaus Werner Iohannis, ce ar trebui să-şi exercite doar rolul de moderator al lumii politice, s-a şi grăbit să-i recomande proaspăt condamnatului Liviu Dragnea, exact în preajma alegerilor locale, că ar fi bine să se retragă. Cum PNL o ţine din bâlbă-n bâlbă, n-ar fi exclus ca Iohannis să se reorienteze spre social-democraţi ca un nucleu pe care să se bazeze în alcătuirea unui nou guvern. Într-o postare pe blogul său, fostul prim ministru şi preşedinte al PSD, Adrian Năstase vorbeşte despre nişte fierberi interne ale social-democraţilor, de tensiuni sociale în cascadă, dar mai vede: „Şi o formă de masochism internaţional.(…) Frustrarea generală, legată de lipsa infrastructurilor de transport, pierderea locurilor de muncă, mărul otrăvit al breslelor luptând pentru creşterea salariilor într-o economie care se restrânge, dominaţia tot mai puternică a marilor companii străine, cuplată cu diminuarea suprafeţelor agricole în proprietate românească, anunţarea unor candidaturi hilare la alegeri, toate acestea arată un peisaj sumbru al societăţii româneşti în Anul I al guvernării tehnocrate.” În vreme ce preşedintele Iohannis mai zâmbeşte scrâşnind, premierul Cioloş pare a fi între ciocan şi nicovală. Deşi a dezminţit, nu odată, totuşi mai devreme sau mai târziu va intra în politică. Dacă nu o va face, continuând să sfideze cetăţenii prin măsuri nepopulare, Dacian Julein Cioloş riscă să-şi rupă gâtul.
ION PREDOŞANU
