A mai trecut o nouă zi din calendar. Una în care, pe alocuri, s-a sărbătorit cu fast împlinirea a 138 de ani de la naşterea Marelui Constantin Brâncuşi. La fast şi lipsa de profunzime aproape că nu ne întrece nimeni.
Poate de aceea într-un aforism, în fapt o sinteză a gândirii sănătoase a genialului artist ce a văzut lumina zilei în Hobiţa Gorjului nu se exprima prea frumos despre românii lui de-acasă. Ba chiar, citez din memorie, zicea că i-a lăsat săraci şi proşti şi i-a găsit şi mai săraci şi mai proşti. În privinţa sărăciei ne stau la dispoziţie statisticile EUROSTAT, organismul ce se ocupă cu asemenea îndeletniciri din partea Uniunii Europene. Uniune de state ale bătrânului continent, un fel de Statele Unite ale Europei. Care ne situează pe noi ca ţară pe ultimul loc din Europa la nivel de trai. Ne-am făcut de baznă cu modernizarea-reabilitarea Coloanei Infinite. Nu mai intru în amănunte. Da, şi mai grav, ne-a costat iarăşi mult ca să distrugem Poarta Sărutului. N-aş vrea să se creadă că-i iau apărarea demisionarei Adina Andriţoiu, până marţi director al Centrului, cândva de Cultură şi Artă al Târgu Jiului „C. Brâncuşi”, destinat să promoveze imaginea şi deci opera şi viaţa – prin manifestări omagiale şi comemorative închinate gorjeanului de geniu – celui care este Nemuritorul C. Brâncşi. Dar şi păstrării în condiţii corecte şi sănătoase a lucrărilor ce fac parte din Ansamblul Brâncuşi, cu care Dumnezeul Brâncuşi a dăruit „Amarul târg”, aşa cum inspirat a botezat criticul literar şi poetul Gheorghe Grigurcu oraşul de pe malul Jiului. Ca la noi, la nimeni! A fost sacrificat Acarul Păun, în persoana demisionarei Adina Andriţoiu. N-o fi fost un brâncuşiolog ori un excepţional manager, dar este cea mai puţin vinovată. Ca de obicei, a plătit cu funcţia exact cea aflată la mijloc. În conflictul de interese între doi lideri ai aceluiaşi partid. Şi, oricum, neutră în executarea lucrărilor care-au nenorocit Poarta Sărutului. Probabil şi Masa Tăcerii şi scaunele de pe aleea ce le poartă numele.
Organizată cu sincope, „Brâncuşiana” – un Simpozion ba naţional şi, mai rar, internaţional s-a vrut şi se vrea un Omagiu adus creatorului Sculpturii moderne universale. Cu doi ani în urmă, ori poate doar unul, Adina Andriţoiu m-a sunat solicitându-mi participarea cu o comunicare ştiinţiifică pe teme brâncuşiene. I-am trimis chiar două, să aleagă, iar acum o săptămână nu mai recunoaştea nimic. E drept, nici nu mă aşteptam la altceva. Pilele domniei sale nu mă au la pipotă. Numai că, săpându-mă oarecum pe mine, domnia sa şi foştii susţinători ai Adinei Andriţoiu. Ce se dau, ca de fiecare dată când e vorba de răspundere, cam, după cireş.
Şi totuşi, ex-directorul Adina Andriţoiu a organizat o manifestare „Brâncuşiana” la Târgu Jiu, mutată astăzi, joi, 20 februarie, la Craiova. Capitala Olteniei şi care se vrea Capitală culturală europeană. Aşa cum şi un prim-secretar al judeţului Gorj s-ar dori mai marele peste Regiunea Sud-Vest, adică peste Oltenia. Şi din Ceruri, Brâncuşi râde de ei. Autorităţile judeţene gândesc că îşi construiesc statui şi funcţii cu sprijinul Titanului de la Hobiţa. Pe care-l uită în restul anului, fiind realmente cu spatele la Brâncuşi.
NICOLAE ROŞCA
P.S. La mintea puţină a autorităţilor locale, în locul unor acţiuni culturale, omagierea lui Brâncuşi lipseşte cu desăvârşire. Ei cred că dacă lăutarul şi solistul vocal Constantin Dodo Lătăreţu – cu formaţia sa – a cântat ieri, la ora 14, pe esplanada din faţa Liceului Tehnologic „C. Brâncuşi” Peştişani şi-au făcut datoria faţă de Titanul de la Hobiţa. Dar, de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere (N. Roşca)
