Preşedintele României, Klaus Iohannis, este din ce în ce mai activ. Nu doar pe Facebook, ci şi în ieşirile publice. Ceea ce nu-i rău deloc. Faptul că, deşi este profesor de fizică, treburile Primăriei Sibiu i-au luat o groază de ani şi l-au determinat să se rupă de realitatea din învăţământ s-a văzut acum.
Pe 14 septembrie, dis de dimineaţă, le-a urat pe Facebook copiilor şi părinţilor să aibă parte numai de bucurii. Nu a mai participat, ca în 2014, la deschiderea anului şcolar la Sibiu, ci a mers la Târgovişte – vechea capitală a Ţării Româneşti. Spre seară, într-o declaraţie dură a spus că „Şcoala românească este o ruşine naţională”. Făcea referire la vreo 4.000 de şcoli ce s-au deschis fără a avea autorizaţie sanitară. Aici, primul ministru Victor Ponta afirma că sunt 1.800 şi că preşedintele Iohannis nu este corect informat.
Ba chiar Ponta şi-a permis o ironie fină, transmiţându-i preşedintelui „Bun venit în România!” Înclin să-i dau dreptate premierului, care cunoaşte şi cauza. În graba descentralizării învăţământului, şcolile au trecut la primării. Care primării n-au avut bani pentru şcoli. Unele sunt mai bogate, precum Sibiul – unde, totuşi, patru firme nu şi-au respectat contractele – cu patru şcoli în aceeaşi situaţie. Altele sunt mai sărace şi abia strâng bani din taxe şi impozite ca să funcţioneze. Oricum, ideea preşedintelui Iohannis ca în trei ani să nu mai existe şcoli fără apă potabilă, canalizare şi avize sanitare este salutară. Ba chiar termenul de trei ani pentru modernizarea educaţiei – cu lege, programa şcolară nouă şi finanţare – este întrutotul rezonabil pentru guverne.
*
La a treia prezenţă în faţa plenului reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor, preşedintele Klaus Iohannis a precizat, de fapt şi-a reiterat poziţia, României faţă de criza refugiaţilor, care a luat Europa pe nepregătite, declarând: „În (şedinţa) CSAT (adică, azi, 17 septembrie) vom conveni asupra paşilor pe care România trebuie să-i facă în continuare.”
Preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat nemulţumirea faţă de lipsa de limpezime a legilor elaborate de Parlament, mai ales că ulterior se tot modifică prin ordonanţe de urgenţă. A şi exemplificat multitudinea modificărilor: vechiul Cod Fiscal – de 135 de ori; Legea Educaţiei – 26 de ori; Legea privind reforma în domeniul Sănătăţii – 114 ori!!!; Legea administraţiei publice – 38 de ori; Codul Muncii – 28 de ori; Legea privind achiziţiile publice – 35 de ori.
„Marile sisteme publice, educaţia şi sănătatea, au suferit cel mai mult de pe urma incertitudinii, a schimbărilor frecvente şi punctuale, deseori generate de calcule politice sau conjunctură. Cred că felul în care se fac, dar mai ales în care se schimbă legile în România este una din sursele profunde ale ineficienţei acestor sisteme, consecinţa imediată a acestei stări de fapt a fost nu doar erodarea încrederii în Parlament, ci, mai grav, a încrederii în lege, în general”, a sintetizat Klaus Iohannis.
ION PREDOŞANU
