Editorial

Ca la noi, la nimeni – Gorjul lui Mircea cel Bătrân şi Mircea Lucescu!

 | 17 august 2017, 00:00 | 0 comentarii | 

Istoria cea veche,, dar şi cea contemporană ne spun că Gorjul a avut şi are doi bărbaţi celebri cu nume sau prenume de Mircea, ce se pot mândri cu adâncile lor legături cu Gorjul de pe timpuri, dar şi cu Gorjul de astăzi.
Păcatul nostru, al celor din mileniul trei este acela că nu ştim măcar niţică istorie ori nu vrem să ştim decât de mai marii acestor zile. Dar care, poate cu excepţia lui Mihnea Costoiu, Rectorul Universităţii Politehnice Bucureşti, nu au făcut mai nimic pentru judeţul lor de obârşie. Cât despre politicienii şi parlamentarii Gorjului, dintre care unii chiar deşi nu au nicio legătură cu ţinutul Jiului de Sus îşi permit să spună „gorjenii mei”. Nici eu, deşi am citit cu pasiune multe cărţi de istorie, nu mă pot mândri că ştiu prea multă. Totuşi, am auzit de la bunii mei prieteni din Brădiceni: poetul, prozatorul şi publicistul Ion Căpruciu, prof. Alexandru Daviţoiu ori prof. Ionel Nistorescu nenumărate poveşti, unele legende probabil, dar şi altele ce s-au descoperit în documente pline de colb, din cauza vechimii lor, despre Târgul Brădicenilor. Nu am la îndemână acum cele două Monografii ale Brădicenilor. Una probabil scrisă de un învăţător Pantelimon Goga, mai mică, şi multiplicată de urmaşi plecaţi prin America, alta semnată de Eugeniu Pozdărăscu şi Ion Cristea ori Monografia comunei Peştişani, autor principal istoricul Vasile Arimia, fost director al Arhivelor Statului, monografie ca un tratat de istorie locală extrem de bine documentată.
În mai toate se vorbeşte de actul de atestare documentară al vechiului târg al Brădicenilor, amintindu-se şi de legăturile domnitorului Mircea cel Bătrân cu aşezarea aşa de frumos numită Brădiceni.
Că o fi fost un domnitor bătrân sau tânăr şi înţelept nu se poate preciza cu certitudine. Pentru unii, Mircea cel Bătrân este numit Mircea cel Mare, spaima otomanilor nu doar la Rovine.
Şi mai puţini cunosc faptul că Domnitorul Mircea cel Bătrân a fost un diplomat recunoscut de Europa de Vest ca stavilă întru apărarea creştinătăţii. La fel cum, la vremea lui, s-a luptat şi Ştefan cel Mare cu aceiaşi inamici turci. Iar Mircea cel Bătrân îl avea consilier pe Sfântul Nicodim de la Tismana. Pentru apropierea sa sufletească şi diplomatică cu înţeleptul său consilier Nicodim, ctitorul Mănăstirii Tismana, Domnitorul Mircea cel Bătrân a vizitat, cu siguranţă, sfântul lăcaş ctitorit de Sfântul Nicodim la Tismana. Nu doar atunci, ba chiar şi în vremea copilăriei mele, drumul spre Tismana trecea prin Brădiceni. Iar la Brădiceni şi Tismana Mircea cel Bătrân îşi trimitea băiatul în vacanţă. La Brădiceni şi chiar la Tismana nu există măcar o placă memorială care să amintească de aceste treceri ale Marelui domnitor Mircea cel Bătrân.
În vremurile noastre, un alt Mircea şi-a legat destinul de Gorj. Soţia lui Mircea Lucescu, Neli Lucescu este fiica unor celebri profesori din Târgu-Jiu. Veţi spune, şi ce-i cu asta? Păi este un mare lucru. La promovarea echipei de fotbal Pandurii Târgu-Jiu în Divizia A, Răzvan Lucescu, fiul lui Neli şi al lui Mircea Lucescu se găsea antrenor la celebra pe atunci Rapid Bucureşti. La ultimul meci – cel decisiv –pentru promovarea în Divizia A, dintre Pandurii şi Rapid II(Electromagnetica Bucureşti), Răzvan Lucescu ar fi putut întări echipa a doua a rapidului cu jucătorii primei echipe a Giuleştiului trimişi la Electromagnetica. Ei bine, n-a făcut-o. Avantajând în felul acesta echipa Pandurii, antrenată de Emil Săndoi, care se bătea la promovare cu CS Otopeni. În iunie, la Târgu-Jiu, Pandurii a învins cu 3-1 şi a promovat. Revenind la turci, şi Mircea Lucescu, la 72 de ani, este extrem de iubit şi apreciat de suporterii echipei naţionale ce joacă cu Semiluna pe piept. Lui Mircea Lucescu i se spune în Turcia, a cărei echipă naţională o antrenează, „Împăratul”.
Şi, uite-aşa, Domnitorul Mircea cel Bătrân i-a învins de mai multe ori pe otomani, iar Mircea Lucescu i-a cucerit de tot. Şi le mai ia şi două milioane de euro pe an ca selecţioner al naţionalei de fotbal a Turciei. O infimă parte din haraciul dat Imperiului Otoman de către Ţara Românească şi Moldova.
Ion PREDOŞANU

Semnatura eletronica CertDigital
Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL