Există o prevedere în Statutul magistraţilor aflat şi el în proiectul depus de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, la Comisia specială creată special la Parlament pentru studierea proiectului legilor justiţiei, conform căreia preşedintele României nu propune el procurorii şefi, dar nici pe preşedinţii celor mai înalte instanţe supreme în stat: CSM şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ba mai mult, propunerile le va face CSM-ul, iar preşedintele are voie să le respingă o singură dată. Din această pricină, joi, atât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi Parchetul General s-au răzvrătit prin declaraţii şi comunicate contrare demersului iniţiat de ministrul Justiţiei. Ambele similare, de parcă s-ar fi vorbit să aibă o poziţie comună.
Mai întâi, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a solicitat preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului şi Comisiei speciale să permită Ministerului Justiţiei finalizarea procedurii legale pe care acesta şi-a asumat-o ca iniţiator în cazul legilor justiţiei şi să retrimită acestuia proiectul. Normal, ministrul Tudorel Toader i-a răspuns că toate instituţiile din justiţie vor primi proiectul din partea Comisiei speciale şi vor putea să-şi spună punctele de vedere. Mai mult, Tudorel Toader a mai zis că doamna judecător Cristina Tarcea are dreptul la liberă exprimare şi se mai aşteaptă la un comunicat din partea CSM. La care, evident şi domnia sa va răspunde printr-un alt comunicat. În plus, la toate şedinţele CSM, CCR, DIICOT şi ÎCCJ la care va participa obligatoriu va răspunde tuturor întrebărilor care i se vor pune. Aşa cum a făcut şi până acum.La fel, cum mai aminteam, şi conducerea Parchetului General cere şi ea reluarea dezbaterilor publice privind legile justiţiei și retrimiterea proiectului de către Parlament la Ministerul Justiţiei. Ceea ce ar fi, aşa cum afirmam şi ieri o tergiversare. O amânare care le-ar conveni nemulţumiţilor de la cârma celor două instituţii. “Apreciem ca fiind necesară organizarea unei dezbateri publice autentice, condiţia transparenţei fiind obligatorie într-un stat de drept în care independenţa şi buna funcţionare a justiţiei sunt esenţiale. Ministerul Public consideră că deturnarea parcursului declarat al modificărilor de la iniţiativă legislativă a Guvernului prin Ministerul Justiţiei la transmiterea acestor modificări către Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislaţiei în domeniul justiţiei nu îndeplineşte standardele de exigenţă în ceea ce priveşte dezbaterea publică şi dialogul instituţional”, transmite Parchetul General printr-un comunicat de presă preluat de Agerpres. Chiar dacă proiectul legii justiţiei nu conţine o lege aparte a răspunderii magistraţilor, există un capitol special care se referă la astfel de situaţii. Judecătorii de la ÎCCJ ar prefera ca în continuare să existe situaţia de acum, când magistratul greşeşte şi statul plăteşte. Chiar dacă Tudorel Toader susţine în continuare că statul răspunde patrimonial, totuşi, atunci când se constată că decizia magistratului a fost cu rea credinţă şi gravă neglijenţă atunci statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, poate să-l dea în judecată pe magistratul care a greşit.
ION PREDOŞANU
P.S. Aflat în vizită la Bucureşti, Comisarul european pentru buget și resurse umane, Gunther Oettingen, a avut o întrevedere şi cu primul ministru Mihai Tudose. Înainte de a intra în şedinţa de guvern, Tudose a susţinut că a avut o întâlnire foarte bună. “Domnia sa şi-a permis să contrazică – puneţi dumneavoastră ghilimelele – sursele din România, care spuneau că bugetul are un deficit de 4%. Domnia sa a ieşit public şi a declarat că este optimist în ceea ce priveşte România sau chiar fericit pe anumite zone că, din datele pe care le au, confirmă atingerea ţintei de deficit de sub 3% şi pentru 2017 şi pentru 2018”, după cum a afirmat premierul Mihai Tudose. El a precizat că oficialul european a avut o întâlnire şi cu ministrul de Finanţe în care acesta i-a prezentat măsurile fiscale pe care Guvernul intenţionează să le introducă anul viitor, conform Agerpres. (Ion Predoşanu).
