Nici n-au început bine lucrările ultimei sesiuni a actualului Parlament şi ministrul Finanţelor Publice le cere celor care-au dormit şi huzurit aproape patru ani măsuri legislative care să stopeze deficitul structural, unul previzibil, pe anul 2016. Scrisoarea înşiruie mai multe vinovăţii ale Parlamentului, unele reale precum legea pensiilor speciale ori cheltuielile nemăsurate cu administrarea bugetelor Camerei Deputaţilor şi ale Senatului.
Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a tras un semnal de alarmă mai mult ca să se afle în treabă într-o scrisoare adresată Parlamentului şi ajunsă la Comisia de buget a Camerei Deputaţilor. Una destul de tardivă, prin care avertizează că este posibilă sesizarea Curţii Europene de Justiţie de către Comisia Europeană, privind nerespectarea Tratatului de guvernanţă economică referitoare la limitarea deficitului bugetar structural la cel mult 1% din PIB.
Anca Dragu solicită Parlamentului să comunice opinia cu privire la acţiunile întreprinse în vederea atenuării sau eliminării preocupărilor Comisiei Europene şi a respectării pe deplin a acestui Tratat.
„Vă aducem la cunoştinţă necesitatea adoptării unor măsuri bugetare care să ne permită reîncadrarea într-un deficit structural de cel mult 1% din PIB, în cel mai scurt timp.” Este adevărat, timpul este extrem de scurt şi nu cred că a da vina aproape numai pe legislativ poate drege busuiocul. Potrivit Ancăi Dragu, actuala planificare bugetară estimează depăşirea respectivei limite şi pe termen mediu, după ce legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016 a prevăzut derogarea de la limitarea deficitului bugetar structural la cel mult 1% din PIB. Chestiunea nu-i nouă, iar mai demult însuşi primul ministru Dacian Julien Cioloş ne asigura că nu-i nici o problemă dacă deficitul Bugetului pe anul 2016 se va cifra la 2,85% sau chiar 3%!
Dezmăţul bugetar a început, ce-i drept, în anul 2015, pe vremea când prim-ministru interimar era vicepremierul şi ministrul Afacerilor Interne de tristă amintire, Gabriel Oprea. Omul care le-a mărit substanţial salariile principalilor demnitari ai României: în frunte cu preşedintele ţării şi cu primul ministru, dar şi ale preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului. Lege promulgată, culmea, chiar de preşedintele Klaus Werner Iohannis!
Pe undeva, scrisoarea ministrului Finanţelor Publice dă vina pe Parlament, cât şi pe Guvernul nu ştim exact care. Totuşi, cabinetul Cioloş s-a lăudat cu o reformă a administraţiei publice de care s-a ales praful. Praful de pe tobă. La administraţia publică locală nu s-a întâmplat nimic semnificativ, dar salariile bugetarilor din Administraţia Publică centrală – a se citi din ministerele tehnocrate – au crescut substanţial, ceea ce sigur a afectat creşterea deficitului în anul de criză 2016. An în care sărăcia creşte şi Guvernul Cioloş se laudă cu creşteri economice. Cine să-i mai înţeleagă?!
Din moment ce Raportul Comisiei Europene va fi finalizat în septembrie e de la sine înţeles că scrisoarea este de ochii lumii. Care nu-i fraieră. Ce să mai facă parlamentul în câteva zile, în cel mult două săptămâni? Ba Anca Dragu are şi tupeul să scape de vreo vină Guvernul Cioloş, aruncând pisica moartă în curtea Parlamentului.
Cum spuneam, Raportul Comisiei Europene va fi finalizat în luna septembrie. În funcţie de constatările acestui raport e posibilă sesizarea Curţii Europene de Justiţie privind nerespectarea de către România a art. 3, alin 2 din Lege.
*
Traversăm deci o perioadă de relativă acalmie, de linişte. Liniştea dinaintea furtunii. Guvernul Cioloş nu are cum să se dea uşă de biserică. Necazul cel mare vine din proasta administrare a ţării, una haotică. Şi atunci e şi mai inexplicabilă încercarea Noului PNL, a USB – cele două fiefuri ale lui Cioloş şi Iohannis – partide fără nici un Dumnezeu, fără ideologie şi, mai ales, fără vreun proiect program de guvernare.
Din cele peste 100 de partide politice, doar PSD şi ALDE sunt realmente preocupate de a gândi serios la programe pentru guvernarea ţării în următorii patru ani. Ele nu-l vor susţine pe Dacian Julien Cioloş, preferatul altui antiromân – preşedintele Klaus Werner Iohannis.
ION PREDOŞANU
