Durerile facerii (la mini-remaniere!)

509

Îl bănuiam pe primul ministru, Mihai Tudose, un om hotărât, adică unul serios şi dintr-o bucată. Mai ştiam că în politică se fac compromisuri, dar nici chiar aşa cum am trăit să le vedem cu ochii noştri în ultima săptămână. În fond, nu pricep de ce era nevoie să se spele rufele în public, iar premierul Mihai Tudose să aibă o atitudine publică belicoasă la adresa preşedintelui PSD, Liviu Dragnea. Spectacolul oferit de cei doi politicieni, Dragnea şi Tudose, nu le face cinste. Iar ţării şi social-democraţilor nici atât! Dar totul e bine când se termină cu bine, vorba ceea. După umila mea părere, amândoi sunt în culpă. Iar ieşirea în public a lui Mihai Tudose şi schimbarea poziţiei lui pe parcurs i-a şubrezit oarecum poziţia. Mai mult, s-a lăsat influenţat negativ de preşedintele României, Klaus Werner Iohannis – un duşman declarat al PSD. Susţinerea lui Iohannis în rele nu-i o noutate. El şi-l apropiase şi pe mai puţin cunoscătorul într-ale politichiei – fostul prim ministru Sorin Grindeanu, ceea ce i-a fost fatal timişoreanului. Cu care Mihai Tudose lucrase şi ştia cam ce-l aşteaptă dacă se afişează cu inamicul numărul unu al PSD – Klaus Werner Iohannis. Care ar fi vrut să aibă iar “Guvernul meu”, susţinut de PSD şi ALDE!Până la urmă, mini-remanierea s-a făcut, iar cuplul Klaus-Kovesi, la care s-a băgat ca musca-n lapte şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Hans G. Klemm, au scăpat de doamnele Sevil Shhaideh, ministrul Dezvoltării Regionale şi viceprim-ministru al Guvernului Tudose, de ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, dar şi de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc. Cele două distinse doamne au demisionat pentru că ameninţările DNA, încă neprobate, le aduseseră la exasperare. Iar Răzvan Cuc şi-a dat demisia probabil pentru lipsa performanţelor într-un minister găsit, la preluare, pe butuci.
Mini-remanierea s-a făcut greu, după două şedinţe lungi, prima de 7 ore, ale Comitetului Executiv al PSD. Oare ministrul ALDE ce răspunde de Relaţia cu Parlamentul n-a mai fost schimbat, întrucât s-a opus ALDE, partid serios şi care-i acordă sprijin politic în continuare. Chiar dacă înaintea mini-remanierii au existat frecuşuri între Liviu Dragnea şi Mihai Tudose, degenerată într-o dispută de „care pe care”, susţinătorii primului ministru au trădat. Căci şi trădarea este o fidelitate, dar pentru altcineva. După prima şedinţă a CExN al PSD, se părea că Mihai Tudose ar fi obţinut o minimă victorie. Marele bărbat la propriu, ca înălţime, Mihai Tudose s-a muiat după a doua şedinţă a forului de conducere al PSD. Cu ameninţarea că preşedintele Klaus Werner Iohannis nu va mai fi de acord cu un prim-ministru al PSD, cei doi beligeranţi au pupat Piaţa Independenţei, cum ar fi spus Nenea Iancu Caragiale, şi vor continua să comunice mai des. Liviu Dragnea chiar şi-a recunoscut vina că n-o făcuse în ultima vreme. Să fi fost o luptă pentru putere? Greu de spus, deşi sunt premise de a crede că Tudose nu mai suporta tutela lui Liviu Dragnea, iar acesta nu-i da posibilitatea primului ministru să-şi alcătuiască propriul Cabinet. În ultimele săptămâni s-a tot speculat pe seama unui conflict între Liviu Dragnea şi premierul Mihai Tudose pe legile Justiţiei. Primul ministru nu ar fi vrut să îşi asume respectivul pachet de legi ale justiţiei, susţinând ca acestea să meargă în Parlament spre dezbatere şi aprobare. Luat şi el cu tot felul de scandaluri majore între DNA şi Inspecţia Judiciară ori CSM, ce-i drept că nici ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, nu a prezentat Guvernului Tudose pachetul de legi ale justiţiei. Bine aprecia un analist politic ce susţine că avem o Românie semi-prezidenţială şi semi-guvernamentală. Ca şi ex-ul expirat Traian Băsescu, şi Klaus Iohannis se substituie Executivului. Şi nu doar în antamarea cumpărării de armament din Statele Unite ale Americii, treabă ce ţine de competenţa guvernului, ca şi în general când îşi dă cu părerea. Ca şi predecesorul său, Iohannis încalcă Constituţia – Legea fundamentală. Aşa cum a făcut-o şi recent prin declaraţiile sale referitoare la prezumţia de nevinovăţie care, vezi Doamne, ar fi alta pentru politicieni. El fiind, chipurile, singurul deţinător absolut al aparatului de depistat buna-credinţă, după ce mai anii trecuţi fusese el însuşi suspect de corupţie.
ION PREDOŞANU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here