Aparent asocierea celor două noţiuni ar putea genera confuzie sau dezvăluirea unui paradox. Încercăm să ne lămurim folosind în primul rând DEX-ul. Despre transparenţă aflăm că este substantiv care exprimă claritate, inteligibilitate, limpezime.
Însușirea de a fi transparent. Mod de lucru, principiu al unor conducători sau organe conducătoare de a face cunoscută public, în permanență, întreaga lor activitate. Ce frumos şi ce bine ne simţim ştiind că nu trebuie să căutăm prin gunoi informaţional ceea ce se cuvine cetăţeanului într-o reală societate a cunoaşterii.
Conferinţa de presă organizată ieri la Complexul Energetic Turceni ar fi putut fi un asemenea moment de satisfacţie, pentru simplul fapt că peste 4500 salariaţi ai acestei companii şi familiile lor, societăţi comerciale care au contracte de furnizare produse şi servicii în care lucrează alte zeci de mii de muncitori şi nu în ultimul rând milioane de consumatori de electricitate sunt interesaţi de ce se întâmplă aici.
Întâlnirea conducerii unităţii cu ziariştii a creat subiecte de presă, a lăsat, poate, speranţa dezvoltării unei relaţii ulterioare pe direcţia îmbunătăţirii transparenţei, a marcat nevoia acută de imagine pozitivă a actualei conduceri, numai că toate acestea n-au clarificat, limpezit şi n-au făcut mai inteligibile anumite acţiuni manageriale. Mai mult, unele accente de dezorganizare au marcat şi desfăşurarea acestui exerciţiu de imagine. Ar fi fost nevoie de un adevărat fachir al imaginii publice care să explice acţiuni manageriale aberante cum ar fi aprobarea în aceeaşi şedinţă de Consiliu de Administraţie a programului de disponibilizare cât şi a măririi schemei de personal pentru angajarea clienţilor politici. Ratarea exerciţiului de imagine, prin asemănare cu jocurile sportive, are două cauze esenţiale: strategie de joc inadecvată scopului; jucători nepotriviţi. Atât intrarea Complexului Energetic Turceni în viitoarea companie Electra cât şi disponibilizarea de personal nu pot fi explicate prin argumente economice, iar adevăratele scopuri sunt apărate cu străjnicie să nu ajungă la opinia publică. Cum ar fi să se spună că mixul de energie realizat administrativ, la producător, avantajează, în primul rând, „băieţii deştepţi” şi că toată această reorganizare urmăreşte acapararea sectorului energetic de către unele grupuri de interese în contradictoriu hipa bcu altele agreate de actuala putere politică? Câtă credibilitate au măsurile de restructurare în rândul opiniei publice, dacă nici măcar sindicatele proprii, într-o anumită măsură aservite politic, n-au putut fi convinse?
Încercarea de a face imagine Complexului Energetic Turceni cu Manţog este sortită eşecului, omul având, personal, un important deficit de imagine. Ori asocierea lui cu această unitate economică, în sens imagistic, are un singur rezultat: cheltuirea banilor unităţii pentru „spălarea” lui Manţog. Nu foarte departe este şi „generalul” Graure care se remarcă prin presă cu vitejia relaţiilor extraconjugale şi mult mai puţin cu competenţa profesională. Cum caracterul îndoielnic face casă bună cu incompetenţa, preocuparea pentru mistificare are un mobil evident, respectiv „reperarea” onoarei unora care va să zică le lipseşte.
Toate acestea ne obligă să căutăm în DEX şi semnificaţia cuvântului înşelătorie pentru care găsim:” vorbă sau faptă a celui care înşală, escrocherie, mistificare, marghiolie, păcăleală, cacealma”. Orice asemănare cu fapte sau persoane reale nu este deloc întâmplătoare!
Petre Dincă
