Editorial

Micul premier şi Guvernul său tăietor

 | 15 noiembrie 2010, 18:13 | 0 comentarii | 

bunilaSe spune că persoanele care nu sunt armonioase din punct de vedere fizic, dezvoltă în compensaţie numeroase trăsături negative. Emil Boc este un premier scund, care ţine cu tot dinadinsul să dovedească societăţii civile cât de mare poate fi.

Semnatura eletronica CertDigital

Dar, pentru că nu are curajul şi atâta legitimitate politică să se exprime deschis, probabil că-l roagă pe protectorul său Traian Băsescu ot Cotroceni s-o facă. O zi-două după aceea, premierul pune în mişcare guvernul său tăietor, care taie şi spânzură şi dincolo de Constituţie.

Tăierile lui Boc au început în octombrie 2009 pentru că era nevoie de bani pentru încă o campanie electorală şi pentru că n-a reuşit să facă o lege liniştită cu salarii minuscule, a mai pus-o de o tăiere de anvelopă salarială. Astfel, toată populaţia României a rămas în pană de leuştean, încât toată marfa, care ar fi trebuit să urmeze trendul tăierilor a dezvoltat brusc o reacţie adversă.

Bugetarii au ieşit în stradă şi au demonstrat că România nu este o republică sindicală, cum din păcate o parte din judeţele ei mai sunt. Între judeţele care depind foarte tare de sindicate se numără şi Gorjul, care a trimis în Parlament, de 12 ani încoace, o grămadă de lideri sindicali şi a ajuns la stadiul în care se poate pune în operă vechiul proverb „dacă vrei să omori un câine, trimite-l în Gorj şi moare de foame”. Aceasta se întâmplă şi cu maidanezii de pe Dealul Bujorăscu, ajuns un fel de Meca al câinilor vagabonzi.

Ca să finalizăm avantajul Gorjului sindical, putem observa că minerii şi firmele care lucrează pe lângă minerit au rămas cu salariile nediminuate, la fel ca şi magistraţii. Celelalte categorii sociale donează între 40 şi 50% din venituri în teşchereaua vestitului Boc cel mic.

Epopeea tăierilor a mai creat un segment de păstrare între salariaţi şi pensionari. Astfel s-a ajuns la situaţii hilare în care o pensie din minerit este de 3-4 ori mai mare decât salariul unui profesor. Cum minerii sunt pensionari tineri şi mai au mulţi dintre ei copii la şcoală este limpede de înţeles câtă tragere de inimă au veşnic penalizaţii profesori pentru truda la catedră.

În mod normal lumea a început să-i reclame pe tăietori şi să câştige procesele cu sentinţe încărcate cu titlu executoriu. Problema care se pune este de unde se vor lua banii şi, deocamdată, ea nu are rezolvare.

Notă! În ţara lui Papură Vodă nu mai este nevoie de instrumente de cosit papura, deoarece apa este prea scumpă şi papa îndeajuns de otrăvită ca să taie toate elanurile.

Mă gândesc cum ar fi arătat Emil Boc ţopăind ca Mircea Geoană, dacă ar fi avut curajul să candideze împotriva lui Traian Băsescu şi ce s-ar fi întâmplat dacă Boc cel mic ar fi ajuns preşedinte. Acesta este un coşmar care mă poate costa 50% din venituri şi nu mă pot vindeca de el decât atunci când tăvălugul portocaliu se va dezumfla. Conducătorii actuali ai statului român ştiu că poporul este mioritic şi într-o asemenea ţară câinii latră, caravana circulă!

Constantin Bunilă

 

 

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL