Eu unul, măcar recunosc, dar nu sunt un protestatar din fire. Adică, mitingist. Îmi exprim opiniile, nu totdeauna fără vehemenţă despre trebile cetăţii ori ale ţării. Dar numai în scris. În alte ţări, cu democraţie consolidată, delictul de opinie nu există. Numai la noi la vrut CSAT-ul şi Jupânul din Dealul Cotrocenilor.
Primul ministru, Victor Ponta, a promis o măsură legislativă, fie ea şi Ordonanţă de urgenţă, deşi pentru abrogarea articolului din Codul Penal care bagă pumni-n gură jurnaliştilor au venit liberalii cu un proiect de lege. Nepromulgat de Arendaşul din Dealul Cotrocenilor. Aşa că, atenţie la ce scriem. Nu-i cazul rândurilor de faţă.
Luni dimineaţă, pe când îmi beam cafeaua, iar alţii bericioaica, Tică Mac – alias Dumitru Maxim Sprâncenatu – mă chestionează ce părerte am despre cei cu 2000 de oi, bivoliţe şi vreo sută de capre ale lui Ghiţă Purec ce pasc prin pădurea satului. Îi spun că nu mă interesează, căci eu n-am nici măcar titlu de proprietate şi nu-mi place să mă amestec acolo unde nu-mi fierbe oala. Mai ales că nu cunosc situaţia. E de acord cu mine, dar mă ia la rând un nepot de-al meu din neamul Dârjanilor din Seuca. „Unchiule, îmi zice, sper că vii la protestul nostru. Ai şi mata ceva pădure pe unde pasc animalele străinilor”. Iar nu mă bag.
Mai apoi, soră-mea mă roagă să anuinţ vreo televiziune. Că-i bai mare, a sunat-o din deal Nicu blendea şi vor să facă protest la primărie la ora 16. N-am de lucru şi mă prind în joc. Aflaseră că la acea oră se-ntruneşte şi Consiliul Local. Care Consiliu Local, ca şi Primăria Peştişani nu au nicio vină. Proprietarii oilor, care-au făcut, zice-se, că eu n-am văzut-o, au ridicat o stână modernă. Din moduele, au vreo 10-12 ciobani bine plătiţi, iar o parte din terenuri le-au cumpărat şi altele au ajuns la înţelegere cu proprietarii.
Cum, necum n-a mai avut loc protestul. Cică aflaseră că nu vine vreo televiziune. Şi, vezi Doamne, dacă nu erau filmaţi n-a mai protestat chiar nimeni. Cum ar veni, dacă tot nu se amestecă televiziunile şi ei – recte protestatarii – nu se văd pe sticlă, protestul nu se mai face. Măi, să vezi!
Sunt foarte mulţi clănţăi, adică dintre aceia care dau cu gura degeaba. Niciunul nu vede mai departe de lungul nasului. Şi nici nu-şi văd de treabă. Drept îi că nu prea sunt locuri de muncă prin România şi chiar pe la noi prin Gorj. Dar nici să tai frunză la câini parcă tot nu-i frumos şi în regulă. Ieri dimineaţă, asistenta medicală Vetuţa Vâlcu mă-ntreba ce mai ştiu de protestul cu pricina. Nimic. Şi ea are un hectar de pădure, iar ciobanii păzesc pădurea şi-i anunţă pe stăpâni dacă apar hoţii de pădure. Şi-aşa, de 24 de ani, ea n-a folosit la ceva păşunea aceia.
Şi ce-i rău, dacă de Sfintele Paşti, ciobanii patronilor cu obârşii peştişenene vor scoate la vânzare miei şi iezi. La preţ fără concurenţă. Nu-i bine? Ba bine că nu.
Ion Predoşanu
