– Rep. Domnule profesor dr. Ion Mocioi, dacă ați avea un dialog nesperat cu marele Constantin Brâncuși, ce i-ați spune astăzi, 16 martie 2017?
-În primul rând, i-aș mulțumi pentru tot ceea ce a făcut, pentru că numele lui ține loc de numele țării!
– Rep. Așa cum ar trebui să-i mulțumim cu toți!
-Este românul cel mai cunoscut și cel care a schimbat o întreagă viziune asupra istoriei și asupra creației artistice! Printr-o nouă atitudine față de artă! A fost profundă implicarea lui în istoria artei plastice! De aceea, pe bună dreptate, trebuie socotit mereu «părintele sculpturii moderne», așa cum s-a spus!
“Prin creația sa, Brâncuși este o realitate care se leagă de vechea cultură a poporului român”
– Rep. Ce considerați că l-a inspirat cel mai mult în creația sa genială?
-El s-a plasat în universalitate, așa cum spune o teorie a raportului dintre național și universal, tocmai prin valorificarea specificului nostru național, cu bună știință! Nu era un mistic, pentru că el a spus că arta, nu de acum începe, iar, ca urmare, să nu considerăm că arta este un «narcotic» religios! Mai ales în artă, nu e posibil acest lucru! Brâncuși a evitat această viziune! Credința lui a fost uneori interpretată eronat!
– Rep. Știm că mama sa i-a cultivat această aplecare spre credință!
-Mama sa a fost o femeie evlavioasă! A fost înmormântată într-un loc pe care puțină lume îl știe! Mulți consideră că a fost înmormântată într-un cimitir din Brădiceni, satul în care ea s-a născut! Unii bătrâni cu care am stat de vorbă către sfârșitul secolului trecut mi-au spus că este înmormântată lângă familia lui Grigore, fratele mai mare al lui Brâncuși, în cimitirul de la Hobița. S-a ocupat de înmormântarea ei, chiar sora lui Brâncuși, Fârsina!
– Rep. Susțineți ideea înmormântării mamei lui Brâncuși la Hobița?
-Categoric! Tot acolo sunt și osemintele tatălui lui Brâncuși, ca și ale unor frați ai lui. Cred că Brâncuși trebuie «căutat» și pus în valoare, din toate punctele de vedere, după cum trebuie scoase în evidență multe alte legături între Gorj și sufletul sculptorului, tocmai pentru a înțelege concepția lui despre artă! El se regăsește cu originile semnificative gorjenești, aici, în locul unde s-a născut! Prin creația sa, Brâncuși este o realitate care se leagă de vechea cultură a poporului român! Rădăcinile artei sale au rămas aici, în Gorj, pe malul Bistriței!
– Rep. Cum considerați că s-a ancorat Constantin Brâncuși în filonul «de aur» al culturii și al civilizației umane, pentru că el a pătruns atât de adânc în universalitate?
-El a beneficiat, fără să știe, de proveniența noastră dintr-o cultură foarte îndepărtată în timp, în care rămân și astăzi valabile multe elemente pe care nu avem timp sau nu ne pricepem să le punem în valoare!
– Rep. Vă referiți la unele valori precreștine?
-Absolut! Noi venim de departe, din preistorie! Și venim cu anumite elemente ale unui popor, poate cel mai vechi din lume! Pentru că la Dunărea de Jos a fost prima civilizație a omenirii! Civilizațiile având vechimea scrierilor folosite! Civilizația de la Dunărea de Jos are scrierea cea mai veche, de pe la 5.500 înainte de Hristos, fiind vorba de scrierea de la Tărtăria!
“De fapt, Brâncuși a trăit ca un român «vechi», în inima Franței”
– Rep. Credeți că l-au ispitit pe Brâncuși aceste lucruri?
-Poate n-a știut aceste lucruri, dar în ființa lui și în credința sa despre nevoia de a face artă, se păstrează aceste influențe străvechi! Nu vedeți că o lucrare pe care abia o băgăm în seamă, cum ar fi «Cumințenia Pământului», vine din acele străfunduri ale istoriei noastre? Și, nu numai! Pe urmă, arta lui a fost legată de viața noastră obișnuită! De fapt, Brâncuși a trăit ca un român «vechi», în inima Franței!
– Rep. Totuși, cum a reușit el să facă această trecere de la preistorie, de la vremuri imemoriale, până în zilele noastre, ancorându-se în realitatea vieții, în tumultul vremii, poate chiar în tainele viitorului?
-Pentru că a recunoscut că vine dintr-un arhaic pe care îl transformă în modern! Nu spunem o noutate! Mulți își dau seama că prima civilizație a lumii a fost pe teritoriul României! Spun acest lucru arheologi de seamă! Din America și din alte țări! Brâncuși vine odată cu istoria! El este o «emanație» a suflului istoriei!
– Rep. Este chiar un răscolitor al tainelor istoriei!
-Se poate spune și în acest fel, pentru că în conștiința lui, Brâncuși a fost influențat și a fost format din laturile vieții umane din spațiul românesc! Dintru începuturi! Numai un român putea să transforme arta lumii într-o nouă artă!
– Rep. Mi se pare interesantă legătura aceasta între începuturile civilizației la noi și «emanarea» lui Brâncuși în spațiul românesc!
-Exact! Pentru că prima recunoaștere a făcut-o o lituaniancă, profesoară la Philadelphia, cea care a scris niște cărți despre istoria civilizației, ea fiind și lingvistă, dar și arheolog! E vorba despre Maria Gimbutas! Încă din 1989 au început să fie publicate în limba română cărțile sale! Dar, noi, parcă nu ținem seama de multe lucruri, pentru că există o viziune mai veche a unui institut, care nu recunoaște decât romanizarea poporului român și a limbii române! Când, de fapt, limba «rumunească» se vorbea mai demult la Dunărea de Jos și era prima formă a limbii latine! Există o nevoie stringentă de a recunoaște trăsăturile noastre străvechi, iar Brâncuși ne îndeamnă să facem acest lucru!
– Rep. Poate că aceasta e misiunea geniului, aceea de a ne trezi la realitate, așa cum făcuse și Eminescu!
-Toate aceste lucruri se transferă în gândirea și în concepția despre artă a creatorului de artă modernă care este Constantin Brâncuși! Până acum, nu s-au spus aceste lucruri, pentru că noi am rămas în urma cercetărilor istorice cu privire la istorie și la rolul românilor în cadrul istoriei universale! Acesta e marele păcat! Noi, trebuie să ne rescriem istoria, de fapt, odată cu valorificarea aprecierilor noastre despre Constantin Brâncuși!
“Putem spune că Brâncuși este un artist…realist”
– Rep. De ce nu vă asumați un rol mai bine conturat, legat de importanța cercetării științifice a operei brâncușiene?
-Am scris, până acum, zece cărți pe această temă! Am scris, exact despre ceea ce vorbim!
– Rep. Aveți dreptate, ați scris atâtea lucruri interesante despre Brâncuși, spuneți lucruri, de asemenea, extrem de interesante, dar, aș dori să văd la dumneavoastră și o implicare concretă în asumarea unui rol de mentor, care să strângă în jurul său un colectiv de cercetători capabili să scruteze mai mult, mai evident, orizonturile universului brâncușian! Puteți pune bazele unui institut de specialitate!
-Există o inițiativă, chiar unele inițiative în acest domeniu, cum ar fi Fundația «Acasă la Brâncuși», în satul Hobița, pe care domnul Moise Bojincă, fostul rector al Universității «Constantin Brâncuși», un «inițiat» în această direcție, un exemplu fiind recentul Forum «Constantin Brâncuși», din cadrul acestei Fundații despre care am amintit. A fost înființat la ultimul simpozion desfășurat la Peștișani, de ziua sărbătoririi nașterii lui Brâncuși! S-a ținut în februarie, la liceul care poartă numele lui Brâncuși!
– Rep. Ne puteți spune, dacă Brâncuși a fost unul dintre cei «inițiați»?
-Nu cred în faptul de a fi fost un «inițiat»! El vine, prin sine, de unde provine!
– Rep. Minunat jocul de cuvinte! Poate că prin aceasta…devine!
-De fapt, Brâncuși nu s-a supus aprecierilor privind legătura artei sale cu arta «neagră», cu arta indiană, și nu numai! Nu! El este cel care duce românismul nostru până la cel mai înalt nivel, transformat într-o estetică nouă, a esențializării realității în artă! Aceasta este gândirea lui de bază! Brâncuși, în operele sale, nu copiază realitatea, așa cum făceau artiștii «academici» sau alții! Nu reproduce obiectele din realitate! El considera aceasta o «pastișă» pe care a evitat-o mereu! El a căutat ceea ce este esențial în obiectul reprezentat în artă! Pentru a-i pune în evidență adevăratele însușiri recunoscute! De aceea, la oricare dintre operele sale, indiferent de sursa de inspirație, recunoști un punct de la care a pornit opera sa! Putem spune că Brâncuși este un artist…realist! Și nu altfel, cum a fost «botezat» în toate felurile! De la dadaiști și alte curente moderniste!
– Rep. Sunteți mulțumit de modul în care Constantin Brâncuși este omagiat în aceste zile în Gorj, aici, la el acasă, cum se spune?
-Nu sunt mulțumit, pentru că nu se face suficient și prin activități de ținută. Aș avea multe de precizat din ceea ce trebuie să se facă pentru o personalitate atât de rară și de mare, care a pornit de aici de la noi și care ne duce sufletul nostru pretutindeni! Eu l-am înțeles pe Brâncuși, așa cum este el, printr-o gândire aprofundată! Brâncuși a intarsiat în adâncul sufletului nostru știința și modul de viață ale poporului nostru! Îmi pare rău că trebuie să spun, dar, în primul rând românii sunt cei care s-au purtat urât cu el!
– Rep. Unii români, chiar cu pretenții de intelectuali și cu virtuți academice, din păcate, dar acest lucru îl vom detalia în curând! (VA URMA)
Profesor, Vasile GOGONEA
