Este justiția oarbă în România?

Am ajuns pentru prima dată în justiţie în luna aprilie 2016 prin acţiunea inițiată împotriva Comisiei locale de Fond funciar Târgu-Cărbunești și a numitului C.V., în titlul de proprietate al căruia eliberat în 2005, s-au strecurat grave erori și date ireale, mai evidentă fiind înscrierea lăţimii curţii unde este amplasată casa și anexele gospodăreşti de 20 m, în loc de 15.85 m cât a rezultat la măsurătorile ulterioare și i-a dat posibilitatea să ocupe în mod abuziv și fără niciun drept o suprafaţă de teren din proprietatea mea cu care se învecinează spre nord.
Aceste erori au fost posibile prin faptul că, comisia locală a întocmit documentaţia în birou fiind indusă în eroare de declaraţiile numitului C.V., fără a se fi deplasat în teren pentru efectuarea măsurătorilor ce se impuneau.
Am vârsta de 83 de ani, sunt de profesie inginer cu o activitate de peste 40 de ani, din care 30 de ani am deținut funcţii de conducere, respectiv 16 ani directorul întreprinderii Judeţene de gospodărie comunală și locativă Gorj, iar următorii 14 ani până la pensionare directorul Direcţiei Tehnice și Investiţii a Consiliului Judeţean Gorj.
Pe baza experienţei în domeniu și în cunoştinţa de cauză am prezentat în mod concret erorile și datele ireale din titlul de proprietate al numitului C.V. și argumente clare și evidente în susţinerea cauzei în justiţie precum:
– Cercetarea penală împotriva numitului C.V. pentru tulburare de posesie, care s-a finalizat prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Cărbunești, din luna ianuarie 2013, rămasă definitivă și executorie prin Sentinţa Penală a Judecătoriei Târgu-Cărbunești din luna mai 2013, prin care s-a dispus să lase liniştită posesia suprafeţei ocupate în mod abuziv, dispoziţie pe care n-a respectat-o nici până în prezent.
-Procesul verbal de constatare din 27 martie 2015 al Comisiei locale de fond funciar Târgu-Cărbunești care în urma măsurătorilor efectuate în teren a stabilit lățimea curţii de 15.85 m.
-Raportul de expertiză tehnică, întocmit la solicitarea instanţei care stabileşte lățimea tot de 15.85 m.
Atât comisia locală, cât și instanţa au fost duse în eroare de numitul C.V. cu un act de partaj al tatălui său din 1924 unde apare lățimea curţii de 20 m.
Ori așa cum am demonstrat și eu și expertul tehnic nu se poate dovedi că acest act care prezintă și multe semne de întrebare privind legalitatea, s-ar fi aplicat vreodată. Dar cel mai important argument obiectiv pe care instanţa nu l-a luat în considerare, prezentat de mine în toate documentele depuse la dosar, este acela că acest act nu intră în discuţie în cazul litigiului de faţă, care se referă la suprafațe de teren situate în intravilan, respectiv curtea pe care sunt amplasate casa și anexele gospodăreşti, pentru care conform normelor legale în vigoare, dreptul de proprietate s-a reconstituit pe baza hărţii topografice de cadastru a localităţii din anul 1980, care delimitează concret proprietăţile ca dimensiuni și vecinătăţi. Din cele trei părți implicate în dosar, am fost singurul care am participat la toate şedinţele instanţei și nu mi s-a dat niciodată dreptul să-mi susţin cauza cu argumente și acte, sub pretextul că nu este şedinţă de fond. Am rămas consternat și profund dezamăgit când am primit Hotărârea nr.1750/2017 a Judecătoriei Târgu-Cărbunești prin care s- a respins acţiunea. Dovadă clară că nu au fost nici măcar răsfoite filele dosarului, dar studiate, căci numai așa se explică această hotărâre complet nedreaptă și în total contrast cu realitatea din teren.Am constatat din propria experienţă câtă dreptate au o serie de personalităţi marcante din domeniul sistemului juridic care prezintă periodic, aspecte și greutăți cu care se confruntă acei ce trebuie să stabilească dreptatea și adevărul. Astfel mulţi judecători intră în şedinţă cu zeci de dosare pe care nu le-au studiat, unele aduse chiar în timpul şedinţei. În aceste situaţii multe hotărâri sunt influenţate de pledoaria avocaţilor în favoarea clienţilor lor, de multe ori contrar realității. Sunt și judecători care dau hotărâri fără a cunoaşte dosarul, gândind că dacă sunt eronate le va îndrepta instanţa superioară în urma recursului. Domnilor guvernanţi și domnilor parlamentari, elaboraţi și aprobaţi, asa cum vă lăudaţi în aceste zile, legile referitoare la buna funcţionare a sistemului de justiţie și în mod deosebit mult discutata lege a răspunderii judecătoreşti. Sper ca instanţa superioară de justiţie, în urma recursului meu, să facă o analiză profundă și concretă pentru aflarea și stabilirea adevărului și să emită o hotărâre dreaptă în concordanță cu realitatea din teren.
Ing. Aurel Popescu