le) unor fenomene extreme. Suntem martorii unui dezechilibru periculos al ciclurilor naturale, cu care ne obișnuisem de ani și ani, dezechilibru care pune în pericol însăși existența omenirii, existența însuși a acestei insule plutitoare care este Pământul, pe care frigul, căldura, foamea, setea și o mulțime de puteri văzute și nevăzute se luptă cu înfrigurare s-o distrugă cu tot ce poartă în cârcă adică și cu noi.
Dezechilibrarea vremii prin situații extreme care-și au originea în primul rând în acțiunile oamenilor, prin infectarea atmosferei cu miliarde de tone de CO2 și alte otrăvuri, datorită uciderii plămânilor verzi ai planetei-PĂDURILE, crește temperatura cu 2-5 grade provocând invazii de VALURI DE FOC, ploi torențiale, tornade, alunecări de terenuri și alte binefaceri ale prostiei și lăcomiei oamenilor.
Oameni, TREZIȚI-VĂ! (numai în Capitală suprafața parcurilor s-a redus la jumătate. De vină sunt și călăii silvici, unii având ajutorul unor segmente ale puterii…Voi reda mai jos câteva strofe din poezia CANICULA:
Urlă Universul,
De temperatura ridicată,
Care a uscat natura
Termometru-arată,
Spre plus patruzeci
Unde sunt, o, Doamne
Vremurile reci
Unde ești-tu-ploaie
Prea izbăvitoare
Care pogori apa
Şi aduci răcoarea?
În Pământul care
Ca piatra-i de tare
Dă-ne iar răcoare
..CANICULĂ MARE!
…..gnorând căldura, care te topește,
Uite o pereche care se iubește
Fără să le pese, la umbră-n tufiș
Dragostea-i mai bună, numai pe furiș!
Gh.Rădulescu