Până în anul 1961 când a luat fiinţă postul de director pentru căminul cultural subvenţionat de Sfatul Popular al comunei Pocruia cu 200 lei pe lună unui cadru didactic al şcolii din sat, iar ca director al căminului cultural a fost numită educatoarea Marioara I. Călescu din anul 1961 cu un salariu de 500 lei pe lună ocupându-se de munca culturală până la 1 ianuarie 1962 când s-a transferat cu soţul dânsei, profesorul Gheorghe Călescu în Baia de Aramă, din judeţul Mehedinţi. Doamna Marioara Călescu ca director al căminului cultural Pocruia a atras tineretul să participe ca solişti vocali şi instrumentişti, cât şi pentru echipa de dansatori, la brigăzile artistice, dar şi la piesele de teatru. Scenele pe timpul rece era într-o sală de clasă, iar pe timpul favorabil în curtea şcolii. Au fost atraşi să participe la spectacole lăutarii din Tismana care cântau la horele din sat duminicile şi la sărbătorile creştineşti în micul Zăvoi din Sălci pe malul drept al râului Pocruia. Doamna Călescu a prezentat spectacole atât la Pocruia, cât şi în statele aparţinătoare comunelor Pocruia, Celei şi Tismana până când s-a transferat la Baia de Aramă în anul 1962. Postul de director al căminului cultural rămânând vacant, Sfatul Popular Pocruia l-a numit ca director pe profesorul Vasile Ioviţa cu o indemnizaţie lunară de 400 lei, dar Ioviţa banii îi lua, dar activitate cultural-artistică nu făcea. La 1 septembrie 1964 a fost inaugurat noul local de şcoală în Pocruia cu bani din contribuţia bănească a pocruienilor, cât şi contribuţie în muncă pentru bărbaţi de la 18 până la 60 ani şi pentru femei de la 18 până la 55 de ani.
În ziua de 1 noiembrie 1964 a venit la noul local de şcoală din Pocruia, preşedintele Sfatului Popular Pocruia croitorul Torel Foca cu prim vicele Sfatului Popular al raionului Târgu-Jiu, domnul inginer Horhoianu care în pauza mare la ora 10.00, m-a chemat la cancelaria şcolii şi domnul Horhoianu mi-a zis:
– Dumneata eşti învăţătorul Sandu Ciolacu?
– Eu sunt şi mă bucur că vin organe de la conducerea judeţului să stea de vorbă cu cadrele didactice de la sate.
– Şi acum tovarăşe învăţător Ciolacu să-ţi spun pentru ce te-am chemat aici în cancelarie că m-a informat preşedintele Sfatului Popular Pocruia, tovarăşul Torel Foca cu care ai copilărit în sat că eşti un animator al muncii culturale că ai înlocuit-o cu succes pe tovarăşa Maria Călescu ca director fără salariu la căminul cultural Pocruia şi cu formaţiile cultural artistice ai dat spectacole în toate satele comunelor Pocruia, Celei, Tismana, Godineşti, cât şi cu piesa de teatru „Munte cu Munte se întâlneşte” ajungând chiar până la Faza Regională Craiova.
Datorită muncii cultural artistice când dai spectacole la lumina lămpilor, deoarece curentul electric în Pocruia a venit în anul 1947. Şi pentru că te-am numit director al căminului cultural vei avea 200 scaune curbate pe care să stea spectatorii şi vei avea luna aceasta ca primă 300 lei.
Ca director al căminului cultural l-am rugat şi a venit Ion Pârgaru (Praşchie) ca membru al echipei de dansuri şi ca instructor, iar pentru repetiţii şi prezentarea spectacolelor la Pocruia, cât şi la festivalurile cultural artistice din Gorj şi Mehedinţi lăutarul Costel Buzner (Căpeţ) cu banda de lăutari care cânta şi la hora satului şi la sărbători în Pocruia. Costumele pentru băieţii formaţiilor artistice au fost făcute la Arta Casnică din Tismana pe care le-am plătit din banii încasaţi la spectacole, iar fetele aveau costumele din lada de zestre a mamelor.
Tovarăşul Horhoianu a donat cărţi şi rafturi pentru bibliotecă promovând-o ca bibliotecar pe Angela Crânguş. Am iniţiat şi echipă de dansuri şi solişti vocali cu pionerii şcolii cu care alături de echipa de adulţi am dat spectacole unde s-au bucurat de aprecierea spectatorilor primind încontinuu aplauze şi din partea organelor superioare menţiuni şi diplome. Pe scena căminului cultural Pocruia a urcat să cânte actorul Victor Socaciu, Victor Tiţa cu Ileana Bacâtea, Constantin, Maria şi Eugen Matei, Ioana şi Marin Cornea cu fiul lor Marinică, Gheorghe Zamfira, Angelica şi Niculina Stoican, Constantin Gherghina, Eva Chiş, Carmen Rădulescu, Szoby Cseh, Florin Piersic cu Anca Seleş, Valeriu Sfetcu, Gheorghe Roşoga, Nelu Bălăşoiu, Filofteia Lăcătuşu, Vasilica Dinu, Gigi Bouleanu, Maria Apostol, Sica Rusu Durlai, Ion Ghiţulescu şi alţi solişti de renume.
Dar au mai venit ansambluri de renume precum Doina Gorjului, Maria Tănase, Curge Argeşul la vale, Oltul din Slatina, Cozia din Râmnicu Vâlcea, Dunărea din Turnu Severin, Jiule apă din munte de la Petroşani, Doina Motrului şi altele.
Erau spectacole şi festivaluri până în anul 1990 când după muncă era şi răsplata, nu ca astăzi când majoritatea căminelor culturale sunt folosite ca discoteci sau magazine particular.
Scriu cu regret acum că nu mai este ce a fost.
Învăţător pensionar Sandu Ciolacu
