Desigur, să ai vârsta senectuţii – 90 de ani bătuţi pe muchie – şi să fii încă verde, adică extrem de activ, nu-i o situaţie cu care se pot lăuda prea mulţi dintre semenii noştri. Evident, cele mai multe cărţi ale Dr. medicină veterinară Despina Tudor se apleacă asupra domeniului necuvântătoarelor. Aşa cum este şi aceasta ce ne-a dat plăcutul prilej de a-i consemna cu mândrie gorjenească valoarea de netăgăduit. Volumul „ANIMALE ECONOMICE ŞI DE AGREMENT”, apărut la Editura VERGILIU, avându-l ca autor pe fiul domniei sale Ing. Dan Tudor, iar coperta fiind realizată de Ing. Ana Tudor.
Prezenţă activă la Fiii Gorjului
Da, trebuie să le mulţumesc acelora care organizează anual manifestările Ligii Culturale „Fiii Gorjului” în primul rând inimosului preşedinte al „Fiilor Gorjului”, Alexandru Păsărin, jurnalist încă în activitate – director al publicaţiilor rebusistice şi de divertisment FLACĂRA, cu carte de muncă! – la cei peste 70 de ani ai domniei sale. Cu mulţi, foarte mulţi ani în urmă, distinsa Doamnă Despina Tudor nu lipsea la nici o manifestare culturală de la sfârşitul primei săptămâni a lunii iunie, când gorjenii din Bucureşti vin pe-acasă. La o astfel de împrejurare am cunoscut-o. Şi a fost ca o binefacere, cel puţin pentru mine. Şi acum, la cei peste 90 de ani ai domniei sale, participă la spectacolul organizat la Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor Interne. A fost nu numai prezentă pe 27 septembrie 2015, dar a şi lansat minunata carte Dicţionar mitologic, apărută la aceeaşi inspirată editură Vergiliu, şi care s-a bucurat de un deosebit succes.
Animale domestice, animale de casă
La începuturi, a lucrat în mediul universitar la Facultatea de medicină veterinară din Bucureşti, apoi la ţară ca medic veterinar. Cum s-ar spune, are şi o temeinică pregătire teoretică, dar şi practică. Şi totuşi, a atras-o scrisul, munca într-o editură – CERES -, la care a ajuns până la cel mai înalt rang. A devenit Redactorul şef al Editurii CERES, pare-mi-se dispărută după 1990. Aşa cum au dispărut foarte multe dintre cele mai bune fapte economice sau de cultură dinainte de 1989.
Nu-mi propun aici şi acum să fac o recenzie cărţii „Animale economice şi de agrement”, deşi lectura ei ar avea numai efecte benefice asupra iubitorilor de animale. Fie ele domestice sau de agrement. Din Introducerea semnată tot de Dr. Despina Tudor aflăm că: „După domesticire, omul a căutat să obţină cât mai multe foloase de la animalele pe care le creştea. Cu timpul, a observat că unele dintre ele au caractere deosebite ca: rezistenţă la boli, producţii mai bune, prolificitate mai mare, dezvoltare mai rapidă etc., căutând să mărească numărul acestora cât mai mult. Apariţia exemplarelor cu aceste calităţi deosebite depinde, în primul rând, de potenţialul genetic al animalelor reproducătoare, iar în al doilea rând de condiţiile de îngrijire şi alimentaţie în care s-au dezvoltat şi sunt utilizate. Ştiinţa care se ocupă cu creşterea de rase, varietăţi, linii şi familii noi de animale domestice şi ridicarea calităţilor celor care există deja, este ameliorarea animalelor, ramură a geneticii. Metodele pe care ea le utilizează sunt, în primul rând, selecţia indivizilor valoroşi, folosirea lor prin încrucişări cu cei care trebuie amelioraţi şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu.”
Volumul are multe capitole, toate tratate cu acribie ştiinţifică, dar şi cu sensibilitatea celui care iubeşte animalele, fie că sunt economice, fie de agrement. Şi la ultima categorie să nu vă gândiţi doar la multitudinea raselor de câini sau pisici – cu rasele tratate alfabetic, ca la orice dicţionar serios -, ci şi la păuni sau lebede.
Laborioasă activitate scriitoricească
Fiind Membru al Asociaţiei Generale a Medicilor Veterinari din România, a scos „Dicţionar de Medicină Veterinară”, în mai multe ediţii, volumul de povestiri „Din amintirile unui medic veterinar” – 2000; „Nomina Anatomica Veterinaria” – 2002; „Nomina Histologica şi Embryologica Veterinaria” – 2005, „Rase de animale economice” – 2005; „Compendiu de boli infecto-contagioase şi parazitare la animale – 2009, „Întâmplări adevărate cu animale” – 2012.
Alte cărţi de suflet ales
Tânăra Despina Tudor a avut parte de o educaţie deosebită, ca fiică a Părintelui Paroh din Bustuchin, fiind elevă, împreună cu una dintre surorile domniei sale Justina Băluţeanu, a unei celebre Şcoli de fete din Craiova, pensionul „Elena Doamna”, dacă nu mă-nşel.
Justina Băluţeanu a fost şi rămâne una dintre cele mai îndrăgite interprete de muzică populară gorjenească, ea fiind aceea care a lansat pentru prima dată hăulitele. Ei bine, cum Justina Băluţeanu a avut o intensă activitate artistică, participând la numeroase festivaluri de muzică populară şi spectacole, a ars ca o flacără şi s-a stins mult prea repede. Aşa cum se-ntâmplă cu cei buni, pe care Dumnezeu îi cheamă la el, şi Justina Băluţeanu nu a trăit cât ne-am fi aşteptat. Doamna Despina Tudor i-a strâns cele mai îndrăgite melodii în CD-uri apărute în anii din urmă. Dar nu s-a oprit aici, ci distinsa Doamnă Despina Tudor a îngrijit şi apariţia unei monografii omagiale „Justina Băluţeanu – Cântece din Gorj” – 2001. Nici pe tatăl domniei sale nu l-a uitat, nemurindu-l prin îngrijirea cărţii „Predici la duminicile de peste an şi la praznice” – 2010. Şi cum Preotul Ion Băluţanu avea mare har componistic, punând pe note muzicale o seamă de cântece bisericeşti, generoasa şi înzestrata sufleteşte Doamnă Despina Tudor a editat, în format „Album”, format mare şi cântecele talentatului şi devotatului întru slujirea lui Dumnezeu, compuse de Preotul Ion Băluţanu.
Ar mai avea multe fapte bune – cărţi, adică – de consemnat măcar dar ne oprim aici. Deocamdată.
ION PREDOŞANU
