Gramatica şchioapă la Audiovizual

Dacă din raportul de primăvară, efectuat în perioada 20 martie–20 aprilie, reiese că posturile radio-TV îşi reduseseră greşelile de ortografie şi morfologie, în perioada 20 mai–20 iunie, când a fost realizat raportul de vară, greşelile au început să „se umfle“.

Echipa Academiei Române, care a realizat analiza limbii folosite în emisiunile de ştiri şi dezbateri (peste 600 de ore de emisie), a monitorizat 12 canale de televiziune – Antena 1, Antena 3, B1 TV, Kanal D, N24, OTV, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV, TVR 1, TVR 2, TVR Cultural – şi posturile Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, Radio Guerrilla şi Europa FM.

„Diminuarea a fost mai evidentă în cazul monitorizării de primăvară, dar vara probabil că se greşeşte mai mult“, a glumit preşedintele CNA, Răsvan Popescu, în conferinţa de lansare a celor două rapoarte.

Răsvan Popescu s-a arătat mulţumit că anul acesta, comparativ cu monitorizările anterioare, nu mai există peste 100 de greşeli pe lună la niciunul dintre canalele monitorizate, dar a precizat că este posibil ca abaterile sa fie sancţionate de către CNA în prima sa şedinţă. Rodica Zafiu, lingvist coordonator al cercetării, a apreciat ca fiind „jenant“ faptul că moderatorii şi prezentatorii din televiziuni fac greşeli elementare, pe care şi un elev de gimnaziu le poate constata. „Greşelile reflectă probleme de vorbire în întreaga societate românească“, a mai spus Zafiu.

Cele mai frecvente tipuri de greşeli se referă la scrierea pe crawl, titluri sau alte texte afişate pe ecranele posturilor TV. Pe lângă neglijenţele de redactare, cum ar fi în cazul cuvintelor scrise greşit: „catastofale“ (Kanal D), „motvaţia” (OTV), „itaiană“ (TVR 2) sau „descoprită“ (Antena 1), s-au observat absenţe ale cratimei, ale semnelor diacritice, dar şi virgulă între subiect şi predicat.

O altă greşeală elementară ce continuă să apară la televiziuni se referă la scrierea cu unul, doi sau trei „i“: „la nivelul comunităţi” (TVR 1), în loc de „comunităţii“ sau „nu poţi fii mai bună“ (Antena 3), când corect este „nu poţi fi mai bună“. Un alt tip de greşeală priveşte scrierea unor cuvinte, cele mai multe neologisme: „sexi“ în loc de „sexy“, „bistro“ în loc de „bistrou“ sau „tenismanul“ în loc de „tenismenul“.

De asemenea, o gravă greşeală este dezacordul dintre subiect şi predicat: „se va analiza rezultatele“ (Antena 3) sau „îmbinaţia celor două fac“ (N24). În plus, există numeroase greşeli de ortoepie, gramatică, semantică şi lexic.

Unul dintre cercetătorii care a lucrat la raport, Alexandru Nicolae, a semnalat o altă problemă a posturilor radio-TV: calitatea limbilor străine folosite de prezentatori, moderatori şi reporteri. „Au un nivel precar de cunoaştere a limbilor străine pe care le folosesc“, a spus Nicolae, care a menţionat că, în ceea ce priveşte traducerile simultane din mass-media, acestea par a fi făcute „pe genunchi“. La rândul său, Ana-Maria Mihail, cercetător, a atras atenţia asupra unei familiarităţi excesive între moderatori şi invitaţi sau între aceştia şi telespectatori, apreciind că acest tip de comunicare „indică o nefericită coborâre a nivelului discuţiilor“.

Cercetătorii care au efectuat rapoartele şi-au exprimat regretul că nu pot monitoriza şi greşelile celor care sunt invitaţi în emisiunile de radio şi televiziune, pentru că aceştia sunt cei „care masacrează limba“. „Este de reflectat în privinţa invitaţilor“, a spus şi Răsvan Popescu. El a precizat că o soluţie ar putea fi aceea ca, atunci când un invitat face o greşeală de limbă, acesta să fie corectat de moderatori.

Deşi are mai puţine abateri decât în ultima monitorizare (septembrie 2008), însumând erorile de limbă din raportul de primăvară şi cel de vară se observă că OTV se află în fruntea „repetenţilor“, cu 179 de greşeli. La mică distanţă este plasat N24, cu 176 de scăpări. Aflate „la cuţite“ în ceea ce priveşte lupta pentru audienţe, posturile de ştiri Antena 3 şi Realitatea TV au un număr aproximativ egal de greşeli: 169 la postul controlat de familia Voiculescu şi 165 la cel care îi aparţine lui Vântu.

Dacă pentru „turcii“ de la Kanal D s-ar putea găsi o scuză pentru că patronii nu cunosc limba română, având 148 de greşeli în perioada monitorizată, nu la fel se poate spune despre TVR 2 şi B1 TV, fiecare staţie având câte 138 de abateri. Şi concurentele Antena 1 şi Pro TV sunt „cot la cot“ în competiţia greşelilor, cu 100 şi respectiv 95 de scăpări. TVR 1 are tot 95 de abateri, Prima TV – 85, iar TVR Cultural este cea mai „educată“ televiziune, cu numai 43 de greşeli. Nici radiourile nu stau chiar bine la limba română: Radio România Actualităţi are 41 de abateri, Radio România Cultural – 39, iar Radio Guerrilla – 26. Europa FM şi Radio Bucureşti, monitorizate numai pe parcursul unei luni, au avut 22 şi respectiv nouă greşeli.

Sunt, cred, printre puţinii ziarişti din presa locală care urmăresc modul în care ne exprimăm cu toţii ideile, fie în scris, fie în faţa microfonului sau a camerelor de luat vederi. Am spus-o, ori de câte ori am fost întrebat şi, cred că am şi dovedit-o în cei peste 15 ani de presă scrisă, că grija pentru o exprimare corectă, limpede şi exactă reprezintă, în primul rând respectul faţă de cititor, radioascultator ori telespectator. Şi, abia după aceea, respect pentru munca noastra, pentru meseria pe care ne-am ales-o. Din păcate, foarte puţini mai sunt ziariştii tributari exigenţei în exprimarea corectă, românească, majoritatea fiind subjugaţi definitiv Zeului BAN. Care, mai devreme sau mai târziu, se va dovedi DEMON.

Una peste alta, asemenea monitorizări cred că s-ar impune, măcar o data pe an, şi la nivelul mass-media locale, pentru că exemple sunt destule. Iar utilizatorii lor au aere de “ mari ziarişti”, cu studii la FF sau în Construcţii.