Mai mulţi cititori ai ziarului ne-au semnalat faptul că la ultimele popasuri făcute pe Valea Sohodolului au fost nemulţumiţi de faptul că dacă până acum taxarea la intrare se făcea „la maşină” de către obştea locală (lucru despre care am scris în toamna anului trecut fiind acuzat de diverse persoane din zonă că sunt pe mână cu nu ştiu ce grupări de interlopi şi vreau să le discreditez munca lor din respectiva obşte) în acest an taxarea la intrarea în vale se face „la persoană” de către o asociaţie româno-japoneză (ori vietnameză sau cam aşa ceva după cum mi-a spus cineva că scria pe biletul de intrare / 5 lei de persoană).
Supărarea respectivilor turişti era odată pentru noul „nomenclator” de taxare (se încasau mai mulţi bani ca în precedentul an pentru 
acelaşi lucru) ci şi pentru faptul că în afară de un panou la intrare şi unul pe chei (unde tot în opinia lor îţi trebuie două perechi de ochelari să vezi ceva) împreună cu un foişor ca pentru copii nu s-au făcut alte dotări „pe vale” dar taxa a fost modificată şi încasată sârguincios de respectiva asociaţie ori administraţie româno-japoneză ori vietnameză ori aşa ceva.
Dar după cum spunea un filozof : “călătorului îi şade bine cu drumul” am purces şi eu în respectiva locaţie să văd cum stau treburile. Într-adevăr cum îmi istorisiseră respectivii „sistemul de calcul” se schimbase inteligent pentru că dacă până acum se plătea o taxă de 10 lei pe maşină către obştea locală acum după „taxarea la persoană” dintr-o maşină unde sunt 4-5 persoane iasă aproape dublu ori mai mult după “noul sistem de calcul”. Am plătit şi eu taxa fără să zic câr (că doar nu eram să mă pun eu cu ditamai administraţia sau asociaţia româno-japoneză ) iar de emoţia ce m-a cuprins am şi uitat să-i întreb de ce nu au realizat dotările ce le-au promis şi apoi să ia taxă că lumea ar fi plătit dacă ar fi văzut că s-a mişcat ceva şi de ce toţi care vin cu taxe aleg numai Valea Sohodolului ca loc de aplicare a lor.
Acum un prieten din oraş făcând haz de păţania cu taxa ( biletul meu are seria 0002468 şi l-am păstrat pentru control – după cum scrie pe el) îmi spune că el cică ar fi descendentul nu ştiu cărui boier oltean ce se ocupa pe timpul lui Mihai Viteazul cu strângerea birurilor. Iar ca idee de afaceri mă întreabă dacă nu vreau să îi fiu partener la introducerea pe Valea Sohodolului a unui bir cunoscut încă din vechime: fumăritul. Nu cel de la bordeie ci de la eşapamentele maşinilor ce intră „în vale”. Ne facem şi noi o societate româno-himalaiană (de exemplu) punem un poster cu o taxă (evident tot la intrarea pe Sohodol ) şi uite aşa după unu, două-trei sezoane de „fumărit” ne procopsim. Că doar pe cantonul de la intrarea în Valea Sohodolului mai este loc pentru încă un poster. Am văzut eu când am fost să fac fotografii că doar la aşa afacere serioasă trebuie să iei în calcul toate variantele. Dar să nu mai spuneţi la nimeni că acu vine concurenţa ne fură afacerea şi rămânem „băgători de seamă”.
Mugurel Petrescu
