Pe parcursul anului 2014, la nivelul judeţului nostru, s-a deschis procedura de adopţie pentru 19 de copii. Specialiştii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Gorj monitorizau, la sfârşitul anului, 42 de copii care au fost adoptaţi. Monitorizarea post-adopţie se face pe o perioadă de doi ani.
Reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Gorj acordă o mare atenţie adopţiilor. Deşi, procedura în sine, este una destul de greoaie, specialiştii de la Protecţia Copilului fac tot ceea ce este posibil pentru ca micuţii instituţionalizaţi să se poată integra într-o familie. La ora actuală, la nivelul judeţului nostru, sunt monitorizate post adopţie 42 de cazuri. „Pe parcursul anului 2014, situaţia adopţiilor se prezintă astfel: s-a deschis procedura de adopţie pentru 19 de copii; 19 micuţi au fost încredinţaţi în vederea adopţiei interne; 23 de copii au fost adoptaţi. Cât priveşte monitorizarea post adopţie, care se face pe o perioadă de doi ani, avem 42 de cazuri, în prezent. De asemenea, în 2014 am avut 28 de atestate pentru persoane sau familii apte să adopte”, precizat Dumitru Cotrună, directorul general al DGASPC Gorj.
Criterii necesare pentru a putea adopta
Criteriul definitoriu pentru clasificarea adopţiei în România îl reprezintă reşedinţa obişnuită. Legea din ţara noastră menţionează faptul că adopţia internă este adopţia în care atât adoptatorul, cât şi adoptatul au reşedinţa obişnuită în România. În cazul adopţiei internaţionale, aceasta este adopţia în care persoana care adoptă şi copilul ce urmează să fie adoptat au reşedinţa obişnuită în state diferite, iar, în urma încuviinţării adopţiei, copilul urmează să aibă aceeaşi reşedinţă cu cea a adoptatorului.
Cei care pot adopta sunt fie familiile, fie persoanele singure (care nu sunt căsătorite, dar care obţin acordul de a adopta). Persoanele care au prioritate la adopţia copilului sunt în primul rând, rudele acestuia până la gradul IV. În al doilea rând, au prioritate tutorele, asistentul maternal profesionist, persoana/familia de plasament sau alte persoane care au convieţuit împreună cu copilul o perioadă de minim 6 luni şi faţă de care micuţul manifestă ataşament. În al treilea rând, pot adopta persoanele care au adoptat ulterior fraţi ai copilului.
Cine nu poate adopta?
Conform legislaţiei actuale, cei care nu pot adopta sunt: persoanele care au fost condamnate definitiv pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, săvârşită cu intenţie, precum şi pentru infracţiunea de trafic de persoane sau trafic şi consum ilicit de droguri; persoanele ai căror copii beneficiază de o măsură de protecţie specială sau care sunt decăzute din drepturile părinteşti; persoanele care doresc să adopte singure, ai căror soţi sunt bolnavi psihic sau au handicap mintal.
Minodora Sucea
