În vârful peniţei – Dialogul surzilor (III)

Aritmetica mandatelor din Consiliul Judeţean pune la încercare stabilitatea acestui organism, indecizia alegătorilor lăsând conturarea majorităţii în responsabilitatea aleşilor. De aici adevărata întrebare: sunt aceştia suficient de maturi şi responsabili aleşii pentru a returna electorilor soluţiile pe care aceştia le aşteaptă în contrapartida voturilor acordate.

Evenimentele recente înclină mai degrabă către un răspuns negativ la această întrebare.

Figura lui Fugaru în acest du-te-vino politic pare emblematică pentru „dialogul surzilor”. Cum românul a făcut des haz de necaz, mi-amintesc o anecdotă dinainte de 1989: „Un străin aflat într-o maşină îi cere, în engleză, germană şi franceză, o informaţie miliţianului care dirija circulaţia la o intersecţie din România. Pleacă nelămurit, iar un copil care văzuse momentul se miră: Ai văzut nene câte limbi străine ştia ăla cu maşină? Miliţianul îi răspunde: Da’ bă, dar la ce i-a folosit?”. Nu fac nici o legătură cu fosta meserie a lui Fugaru pentru simplul fapt că mai toţi politicienii se comportă aidoma miliţianului din anecdotă.
Încercaţi una sau mai multe experienţe, câte doriţi! Alegeţi un politician şi propuneţi o soluţie pentru a rezolva o problemă a unei colectivităţi, grup, adică a mai multor oameni pe care aceştia nu-i cunosc, demonstrându-le că munca sau implicarea lor ar conduce la un succes asigurat. În acelaşi timp să-i propuneţi şi ceva avantajos pentru el şi vedeţi cu ce începe. Nu vreau să anticipez dar dacă începe cu „grăunţele” să ştiţi că este un „manţog”.
Revenind la Fugaru, nu-i departe vremea când plecarea lui din PD îi oferea lui Manţog prilejul să spună că scapă partidul de miliţieni şi securişti. Acum miliţienii şi securiştii îi sunt necesari, şi nu-şi face probleme de „morală”, burta să fie plină! Mai greu de înţeles este cum un partid ca al lui Fugaru care a confiscat „justiţiarismul” în România se pune la picioarele unuia care are atâtea probleme cu legea. Ce poate fi comun? Poate minciuna, înşelătoria, lipsa de bun-simţ. Interesant e că mulţi dintre cei care au votat PRM-ul au crezut în diferenţe şi nu în aceste asemănări. Asta-i dezamăgirea!
Implicarea centrului prin vicepreşedintele Costel Avram ar putea atenua inabilităţile de lider politic ale lui Fugaru, dar în acelaşi timp reprezintă o problemă suplimentară pentru Călinoiu care nu mai are aceeaşi libertate de mişcare ca până acum.
Şansa unor soluţii de compromis(înţelegere, acord bazat pe cedări reciproce; concesie. Înțelegere între două sau mai multe persoane), nu de compromitere, vine totuşi de la ceea ce au hotarât alegătorii, respectiv din conştientizarea fiecărei grupări politice şi a conducătorilor lor că sunt îndreptăţiţi să negocieze proporţional cu mandatul obţinut în alegeri. Şi asta e bine ştiut de Călinoiu, de Morega şi sper şi de către Fugaru. Cel care nu respectă această regulă pierde în politică.
Petre Dincă

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here