Irineu Popa-mitropolitul Olteniei şi arhiepiscopul Craiovei- Sfânta Maria mi-a ascultat ruga.
Puţin după miezul nopţii al zilei când trebuia să merg la Mieluşei pentru resfinţirea bisericii am simţit o uşoară şi blândă apăsare pe pieptu-mi, însoţită de îndemnul să mă trezesc şi să plec repede la autogară. Era Duhul Sfinte Maria. Sfânta Maria care ştia că eu am în plan să merg la resfinţirea Bisericii de la Mieluşei, al cărui hram îl poartă, şi că trebuie să scriu un reportaj şi să surprind imagini fotografice, căci mai scrisesem de vreo două ori în acest an despre această biserică.
Eu mă şi rugasem Sfintei Maria cu o zi înainte şi seara înainte de culcare, să mă ajute să mă trezesc la timp pentru a prinde microbuzul de la ora 06.30 care merge la Târgu-Jiu. Aşa că, zis şi făcut, având lejeritatea timpului necesar, am ajuns la autogara de la gară (cum o numesc şi o ştiu craiovenii) pe la ora 06.15, dar nu fără o oarecare grijă. La ora 06.30 fix, ca niciodată, maşina a plecat, iar la 07.30 maşina a ajuns în intersecţia ştiută, de la Păişani, după care am pornit voiniceşte peste câmp spre Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, ajungând la pârâul Amaradia relativ repede, fiind ajutat şi de aerul uşor respirabil şi îmbietor. Mi-am dat seama că uşurinţa la mers vine de la Maica Precista căci nici nu am simţit că am în mână o sacoşă grea de vreo 10 kilograme.
Toate drumurile duc la Mieluşei. Odată ajuns la Amaradie se aude glasul clopotului care cheamă drept măritorii creştini la biserică, iar difuzoarele duc cântecele religioase până departe peste tumultul Văii Amaradiei. În curtea vastă a bisericii, oameni de toate profesiile şi vârstele. Printre ei, mişcându-se vioi, tânărul preot paroh Nicolae Dîrnu care este un om cald, prietenos, primitor şi deschis la dialog. Caldă, această navă a salvării spirituale ne-a primit cu ospitalitate-muzica religioasă asigurată de membri ai corului facultăţii de Teologie din Craiova, mergându-ţi direct la suflet.
Biserica, o adevărată bijuterie, aştepta să fie târnosită, iar Duhul Sfintei Maria te învăluie într-o caldă binecuvântare.
Cunoşteam acest aşezământ bisericesc ca înfăţişare, încărcat de istorie şi cu împrejurimi pe care nu le uiţi niciodată. Cunoşteam oamenii (eu de loc fiind de peste deal din Slăvuţa), ştiam ambianţa generală-aşadar m-am lăsat cu totul purtat de evenimentele religioase în derulare. Şi bine am făcut căci surprizele s-au ţinut lanţ: deşi colina, locul este neted şi foarte curat unde se înalţă o biserică complet renovată şi refăcută dându-i-se forma şi aspectul ei de la început; cerul albastru şi tăcut; aerul tare şi limpede de la începutul evenimentului religios a fost permanent până aproape de sfârşit; oamenii prezenţi în număr foarte mare(peste 1500 de creştini-ceea ce pentru mieluşei este foarte mult); presă scrisă, audio şi video; autorităţi locale, Primăria comunei Stoina-doamna primar Ioana Buşe. Era prezent şi actualul ctitor domnul 
Tudor Băluţă-directorul unei societăţi comerciale, care cu sprijinul său financiar biserica arată cum se vede. Ea apare ca o bijuterie a ortodoxiei într-un cadru natural de excepţie. Contribuţia sa a fost decisivă.
Era prezentă majoritatea umanitate din satele vecine: Slăvuţa, Ulmet, Toiaga, Păişani, Stoina, Hurezani, Căpreni şi de mai departe-vestea despre resfinţirea Bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” de la Mieluşei fusese răspândită pretutindeni. Mulţime de pelerini de la Valea Amaradiei au păşit la Mieluşei pentru mântuire- fie pentru sine, fie pentru cei apropiaţi.
Femeile au avut voie să intre în altar. În continuare pelerinii au mers în biserică intrând în altar şi ocolind Sfânta Masă. Cu această ocazie au avut voie şi femeile să intre în altar.
Intrarea în biserică a oferit prilejul de a admira noua pictură realizată de pictorul Toader Peter din Cluj-Napoca.
Este o pictură din tempera grasă, în tehnică neobizantină.
Pictorul Teo-Peter Toader s-a implicat mai amplu conducând o serie de lucrări pentru restaurarea clădirii, efectuarea noii picturi, schimbarea parţială a lemnăriei, precum şi ample lucrări de consolidare şi restaurare. Va urma
Prof. Gheorghe Drăghici-Slăvuţescu
