An de an, de două milenii încoace, lumea creştină celebrează sărbătoarea „Schimbării la faţă” sau Probejenia (cum îi spun oamenii satelor) la data de 6 august, când schimbările astronomice şi meteorologice specifice zonei temperate, în cicluri de patru anotimpuri, anunţă şi prima zi de toamnă.Denumirea populară, Probejenia sau Probojenia, vine din vechi termeni slavoni, bisericeşti, iar nu din termenul local „a probozi” (a certa, a dojeni), cum încearcă unii să facă o etimologie populară.
Sărbătoare creştină de mare importanţă în ciclul hristic, această zi comemorează cea de-a doua Epifanie a lui Hristos, care, rugându-se pe Muntele Tabor împreună cu cei mai dragi apostoli ai săi, Ioan, Petru şi Iacob, a auzit glasul lui Dumnezeu.
Peste o mie de credincioşi aşteptaţi la Lainici
„Mireasa din Defileu” , cum mai este denumită, Mănăstirea Lainici, este în fiecare an locul de pelerinaj pentru mii de credincioşi. Mănăstirea dispune de o valoroasă colecţie de artă care conţine icoane, obiecte de cult şi cărţi vechi. Ca în fiecare an, la Lainici sunt aşteptaţi cu ocazia Schimbării la faţă câteva mii de oameni. „Sper ca măcar 1.000 de enoriaşi să asiste la slujbă. Ştiu că zona va fi tranzitată de mii de oameni, însă unii se vor opri în târgul ce se va organiza”, ne-a declarat stareţul de la Mănăstirea Lainici, Pârvulescu Ioachim.
La slujba de astăzi de la Lainici vor sluji Mitropolitul Olteniei, Irineu Popa, Înaltpreasfinţitul Gurie Gorjeanul şi Episcopul Vicenţiu de Slobozia şi Călăraşi. Înaltele feţe bisericeşti au ajuns la Mănăstirea Lainici încă de aseară, iar astăzi vor părăsi locaţia.
Slujba de Probejenie se va desfăşura între orele 9-12. După slujbă, enoriaşilor li se va oferi un praznic cu mâncare de post, ghiveci călugăresc şi peşte. „Eu nu voi sluji căci sunt doar gazdă. Iar gazda trebuie să aibă grijă de activităţile din curtea mănăstirii”, a completat stareţul Mănăstirii Lainici.
Izabella MOLNAR
Una dintre marile minuni ale Mântuitorului
Schimbarea la Faţă a lui Hristos a fost una dintre marile minuni făcute înainte de venirea la Ierusalim şi primirea patimilor, iar prin faptul că este relatat de către evanghelişti, putem spune că evenimentul a fost perceput de la bun început ca o arătare a firii divine a lui Iisus Hristos, motiv pentru care minunea este petrecută în rândul celor 12 praznice împărăteşti. Relatările evanghelice ale Schimbării la Faţă au hrănit întotdeauna reflecţia teologică în spaţiul orthodox, mai ales că transfigurarea de pe Muntele Tabor descoperă scopul Întrupării Fiului lui Dumnezeu: îndumnezeirea omului, clipa în care firea omenească întunecată prin Adam, în rai, se luminează acum prin lumina lui Hristos. Desigur, participând la slava lui Dumnezeu, omul se transfigurează, strălucind şi el, iar lucrul acesta îl vedem pe chipul senin al ucenicilor care, primind razele care vin de la Hristos, participă la slava Lui, după puterea lor sfinţită de harul divin. Cele mai multe reprezentări ale Schimbării la Faţă redau bucuria, pacea şi uimirea ucenicilor, deşi unii accentuează chiar teama lor înaintea luminii taborice, ca şi cum slava lui Dumnezeu ar fi cu totul inaccesibilă omului. Altfel spus, când omul pierde înţelegerea vie a adevărului de credinţă, atunci el se înstrăinează de însăşi descoperirea harului dumnezeiesc. Ştim cu toţii că vederea luminii Lui Hristos şi calea sfinţeniei sunt ţinta oricărui suflet iubitor de Dumnezeu, mai ales că sfinţii au mărturisit certitudinea vederii lui Dumnezeu de către cei curaţi cu inima!
Vasile GOGONEA
