Anca Elena Cojocaru este o tânără de doar 23 de ani, absolventă de Management şi Psihologie, dar şi o pasionată a versurilor. Volumul de debut al Ancăi va fi lansat joi, 23 Februarie 2012, la Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” din Târgu Jiu, în Sala de lectură.
Titlul cărţii, foarte inspirat, de altfel, este „Noi de lapte” şi a fost ales chiar de către autoare. Ce a inspirat-o pe Anca Elena Cojocaru şi care sunt aşteptările sale ne-a relatat ea însăşi.
Reporter: Urmează să lansezi volumul de poezie „Noi de lapte”. Cum ai ales acest titlu?
Anca Elena Cojocaru: Am ales ca primul meu volum să poarte numele „Noi de lapte” pentru a marca, oarecum metaforic, debutul meu în ierarhia scriitorilor, ca o „novice a renaşterii prin versuri”. O lansare într-o lume în care poezia e o artă explorată sau pictată de, din ce în ce mai puţini, „arhitecţi de suflet”.
Rep.: Când ai descoperit poezie şi ce reprezintă ea pentru tine?
A.E.C.: Am descoperit poezia încă din copilărie, cred că eram prin clasa a II-a şi doar ce învăţasem să leg, în scris, propoziţii cu sens. Prima mea poezie suna cam aşa: „M-am trezit de dimineaţă / M-am spălat pe dinţi, pe faţă…”. Pueril, ce-i drept, dar mi-a deschis un sens spre jocul cuvintelor, ce avea să lege mai târziu strofe întregi, pline de înţeles metaforic. Treptat, am început să-mi exprim în scris unele reacţii, emoţii sau impresii provocate de întâlnirile cu noutatea, simţind nevoia de a împărtăşi, altfel decât verbal. Chiar şi pentru mine poezia reprezintă un mister, interiorul meu parcă dictându-mi o structură gata realizată de mult.
Rep.: Ce transpui în poeziile tale?
A.E.C.: Am scris foarte mult, doar pentru mine, în poezie găsind o evadare în lumea mea interioară, în care analizam orice întâmplare, emoţie şi eveniment ce îmi marca oarecum starea. Majoritatea poeziilor pe care le scriu sunt rezultatul modului meu de a empatiza cu ceilalţi. Sunt rezultatul sentimentelor pe care cred ca le-aş putea trăi, dacă aş fi în pielea lor. Versurile pe care le-am scris sunt oarecum complexe, metaforice, greu digerabile de unii, însă îmi doresc să ofer o structură interioară de calitate, sufletelor celorlalţi. Ador diversitatea şi diversitatea mă inspiră, în tot ceea ce fac.
Rep.: La tine, diversitatea se regăseşte şi în plan profesional?
A.E.C.: Profesional, m-am dezvoltat pe mai multe planuri. Îmi place şi îmi doresc să pot explora din ce în ce mai multe domenii, deoarece cred că dezvoltarea mea are un sens multilateral. Am terminat „Colegiul Naţional Ecaterina Teodoroiu”, specializarea Matematică – Informatică, am absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul UCB, specializarea Management, am absolvit Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, din cadrul Universităţii din Bucureşti, specializarea Psihologie, am studiat o parte din master în cadrul Universităţii din Piraeus, Atena, specializarea Managementul Dezvoltării Afacerilor, printr-o bursă de studii Erasmus. Activez de câţiva ani, ca membru al unui ONG, participând la diverse activităţi si acţiuni, în ţară şi în străinătate, axate pe drepturile omului, discriminare, incluziune socială etc. Îmi doresc să mă specializez în domeniul Psihoterapiei, tot un mod de a trata suflete. Divers, nu?:) Poezia însă, a rămas tot timpul prezentă în activităţile mele, fiind inspirată de fiecare aspect al dezvoltării mele ca persoană. Şi nu doar poezia, literatura în general, întrucât scriu şi proză.
Rep.: Atracţia pentru ştiinţele studiate de tine a influenţat cumva pasiunea pentru poezie?
A.E.C.: Atracţia pentru Economie, Matematică, Psihologie, nu a diminuat nicidecum pasiunea mea pentru poezie, ci dimpotrivă, mi-a permis să descopăr noi corelaţii, prin care limbajul acestora şi cel poetic, se pot combina şi se pot împleti, pentru ca undeva, să devină compatibile.
Rep.: Cum s-a născut ideea publicării primului volum?
A.E.C.: Am scris pentru mine şi pentru prieteni, până într-o zi când mi-am dat seama că împărtăşind, aduc schimbări în sufletele celorlalţi. O parte din prietenii mei m-au cicălit teribil, să încerc să-mi public poeziile. Aşa s-a născut ideea publicării unui prim volum, cuprinzând o parte din poeziile scrise până atunci, o idee care m-a urmărit mult timp. M-am hotărât să public, acum 4 ani. Nu vă vine să credeţi? Ăsta e adevărul! Am încercat şi am tot încercat, apelând la profesori, prieteni, însă aripile nu mi le-a retezat nimeni, pentru că speranţa mea e o „luptătoare”. Am mai publicat în cate-un ziar studenţesc câte o poezie, însă tot timpul mi-am dorit să am o carte numai a mea, privind-o ca pe o realizare necesară. Până într-o zi când mi s-a dat o şansă, printr-o întâmplare.
Rep.: Cine ţi-a fost alături şi cui ai vrea să-i mulţumeşti?
A.E.C.: Cred că le voi fi recunoscătoare tot timpul persoanelor care mi-au prins speranţa şi au dat o şansă visului meu. Domnii Ion Popescu-Brădiceni şi Andrei Novac, au fost pioni importanţi ai realizării mele. Le mulţumesc, pe această cale! Mulţumiri datorez şi familiei mele, mamei şi fratelui meu, care m-au susţinut tot timpul. Cartea aceasta doresc să o dedic însă tatălui meu, care nu mai este printre noi, un model ce a conturat bazele personalităţii mele, prin principii şi lecţii sănătoase. Îţi mulţumesc!
Rep.: Crezi că, la ora actuală, cărţile mai prezintă interes pentru tineri?
A.E.C.: În ceea ce priveşte literatura din România, mă simt oarecum afectată de lipsa de interes a tinerilor, dar sunt pozitivă şi cred că există foarte mulţi tineri care ştiu să-i aprecieze calitatea. Suficienţi ştiu să o exploreze „virtual”, într-o eră a informaţiei în care creativitatea şi descoperirea trebuie să fie abordate la un nivel evolutiv. Prefer să nu comentez prea mult aspectul acesta, întrucât cu toţii putem privi realitatea. Poate mulţi gânditori se pierd, pentru că nu li se arată o şansă spre promovare, iar judeţul nostru nu duce lipsă de aceştia.
Rep.: Ce aşteptări ai de la volumul pe care îl lansezi în această săptămână şi pe când o carte nouă?
A.E.C.: Ce voi face pe viitor cu cartea? În mod sigur îmi doresc să fie citită de cât mai mulţi oameni, care poate se vor regăsi în versurile mele. Pe viitor, îmi doresc să am posibilitatea de a publica din ce în ce mai multe creaţii, întrucât poezia este deja o parte din viaţa mea de zi cu zi, permanentă ca un tatuaj imprimat de timp şi explorare a noutăţii. Deja mă pregătesc pentru viitorul volum, ce momentan are 100 de pagini şi va cuprinde poezii mult mai recente şi complexe. Şi sunt încă la început de drum, am doar 23 ani.
A consemnat Minodora Sucea
