După ce prima instanță a decis, pe 28 iulie, ca fostul comisar şef Alexandru Garaiman, care a condus Serviciul de Logistică şi Achiziţii din cadrul IPJ Argeş, să fie eliberat condiţionat, din Penitenciarul Târgu-Jiu, procurorii Serviciului Teritorial Craiova al DNA au contestat hotărârea. Verdictul va fi anunțat astăzi, la Tribunalul Gorj, hotărârea fiind definitivă. „Admite propunerea formulată de Comisia de individualizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Târgu-Jiu, privind pe condamnatul Garaiman Alexandru, deţinut în prezent în Penitenciarul Târgu-Jiu. Dispune liberarea condiţionată a condamnatului Garaiman Alexandru”, a stabilit prima instanță, Judecătoria Târgu-Jiu. Pentru că decizia a fost contestată, acesta a rămas însă în penitenciar până la decizia finală. Bărbatul a fost condamnat, pe 5 iunie 2014, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, la şase ani de închisoare, pentru infracţiuni de corupţie.
În aceeaşi cauză au fost deferiţi Justiţiei, alături de Alexandru Garaiman, fostul şef al Serviciului Logistic din cadrul IPJ Argeş, şi adjunctul său, Laurenţiu Cătălin Răban şi Robert Constantin Matei, administrator unei societăți. Dosarul a vizat construirea sediului din Piteşti al Arhivelor Naţionale.
Cei doi foşti ofiţeri de Poliţie au fost acuzaţi de către procurorii anticorupţie că, în perioada 2003 – 2004, au primit drept mită un autoturism de lux, bunuri şi servicii pentru a atribui nelegal, la o licitaţie, lucrarea de construcţie a sediului Arhivelor Naţionale firmei Rebob SRL. „În perioada 2003 – 2004, inculpaţii Garaiman Alexandru şi Răban Cătălin Laurenţiu, în calitate de şef al Serviciului de Logistică din cadrul I.P.J. Argeş, respectiv ofiţer în cadrul aceluiaşi serviciu, au primit de la inculpatul Matei Constantin Robert, administrator al SC REBOB SRL Bradu, mai multe foloase pentru ca, în schimb, să atribuie în mod nelegal un contract de execuţie de lucrări către această societate comercială, contract ce avea ca obiect construirea noului sediu al Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Argeş. De asemenea, ofiţerii de poliţie au aprobat suplimentarea valorii acestui contract fără a derula o procedură de achiziţie publică şi au acceptat la plată bunuri şi servicii care nu au fost executate, prejudiciind I.P.J. Argeş cu suma de 512.183,69 lei.
Concret, în scopul menţionat mai sus, inculpatul Garaiman Alexandru a primit bunuri şi servicii (autoturism de lux, materiale şi servicii) în sumă totală de 60.378 lei, iar Răban Cătălin Laurenţiu a beneficiat de servicii turistice în sumă de 313 lei.
În plus, în cursul anului 2006, după efectuarea unei verificări de către Corpul de Control al Ministrului Administraţiei şi Internelor ce avea ca obiect respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice, inculpaţii Garaiman Alexandru şi Matei Constantin Robert au semnat un proces verbal de recepţie a lucrărilor întocmit în fals de Răban Cătălin Laurenţiu, în calitate de diriginte de şantier, pentru a ascunde neregulile descrise mai sus.
Cu ocazia efectuării cercetărilor în prezentul dosar penal, inculpatul Garaiman Alexandru a sustras din arhiva I.P.J. Argeş documente referitoare la corespondenţa dintre I.P.J. Argeş şi Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia Generală Anticorupţie din M.A.I. pentru a avea un control asupra datelor existente la dosar şi pentru a-şi construi, astfel, apărarea.
În perioada 2003 – 2004, inculpatul Matei Constantin Robert, pentru sumele de bani date cu titlu de mită, precum şi pentru cele încasate prin decontarea lucrărilor neexecutate, a întocmit şi înregistrat în contabilitatea firmei sale documente fictive (11 facturi fiscale şi un contract de achiziţii de materiale), prejudiciind bugetul de stat cu suma de 140.674,26 lei, reprezentând TVA şi impozit pe profit.
În perioada anilor 2004 – 2009, inculpatul Răban Cătălin Laurenţiu a întocmit şi depus declaraţii de avere în care a consemnat date necorespunzătoare adevărului referitoare la achiziţia unui teren în suprafaţă de 1.898,37 mp”, se precizează în rechizitoriul întocmit în 2010 de procurorii DNA.
Alexandru Garaiman a fost judecat pentru luare de mită în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, fals intelectual şi sustragere de înscrisuri.
Laurenţiu Cătălin Răban a fost acuzat de luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, fals intelectual şi fals în declaraţii, în formă continuată, iar Matei Robert Constantin de dare de mită în formă continuată, complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, evaziune fiscală în formă continuată şi fals intelectual, potrivit DNA.
