Am ca prieten – şi e o onoare, dar şi bucurie – chiar pe prefectul Gorjului. Am fost recent împreună, la Bustuchin, ca invitaţi ai primarului jurist Ion Ciocea, ca să tăiem panglicile la o şcoală nou-nouţă, cu aspect şi dotare europene, la un Centru de Documentare şi Informare etc.Am profitat de prilej şi l-am întrebat ce aşteaptă de la primarii gorjeni. „De la cei cu o doză mai mare de lentoare să se implice în atragerea de fonduri externe, în finalizarea deja prea lungului proces de reconstruire a proprietăţii, în superioara gospodărire a localităţilor din punct de vedere al protecţiei mediului şi al înfăţişării edilitare”.
„Şi, totuşi, vi se pretinde mai mult…?”. „Păi, cam aşa. Mai mult decât pot eu face! Deşi s-au scurs două decenii de când s-a înfiinţat Instituţia Prefectului, lumea mă confundă cu primul secretar de altădată, cu fostul comitet judeţean de partid.
Ei ştiu că dacă veneau la primul secretar el era alfa şi omega, dădea ordine şi cum să cerceteze un procuror, care să aibă casă, care să fie condamnat, care să fie iertat ş.a.m.d. Ordona primarilor. Dacă nu îl ascultau, erau schimbaţi!”
„Veţi rămâne prefect şi în 2010?”. „Funcţiile sunt trecătoare. Totul e ca atât timp cât sunt pe acest scaun să-mi fac treaba bine. În spiritul legii, onestităţii, dreptăţii, respectului faţă de cetăţean”.
„Şi cum merg lucrurile?” „Ca naiba! Mai nimic n-am soluţionat aşa cum mi-am dorit! Căci, de altfel, nimic nu merge foarte bine”. „E vorba de personalul angajat?”. „Orice pădure îşi are uscăturile sale. Ba e protejat de lege, ba e prea înrădăcinat. Ar trebui regândit acest echilibru, pentru că suntem la un fel de limită: a dezechilibrului între drepturi şi obligaţii”.
„Avem legi destule?”. „Avem legi slabe. Chiar proaste! Însă răul vine nu din reglementare, ci din nerespectarea reglementării. Aşa cum sunt, fie şi dezastruoase, dacă s-ar respecta… dezastrul ar fi mai mic! Sunt prea mulţi şacali în România. Nu se mai satură de averi! Caută orice mijloc, orice cale de a se îmbogăţi! Şi peste noapte, cu orice preţ! Îi dau cu Machiavelli înainte. Însă nu i-am auzit zicând până la capăt ce-a spus acesta: scopul scuză mijloacele, dacă se urmăreşte interesul comunităţii”.
Era să uit. Pe prefectul de Gorj îl cheamă Ion Florescu.
Ion POPESCU BRĂDICENI
