Scorpionul de Ion Popescu este un om cu puternice influenţe din Balanţă, dacă ar fi să ne luăm după zodii. S-a născut pe 5 noiembrie, acum 62 de ani, deci prin 1954, la Târgu-Cărbuneşti, cu toate că ambii părinţi sunt originari din Brădiceni. O localitate cu vechime şi trecut măreţ, numai dacă ne gândim că pe acolo au trăit boierii Mămară, renumiţi încă de pe vremea domnitorului Mircea cel Bătrân. Mămăronii sunt ctitorii Bisericii din Brădiceni, iar hatmanul Bogdan Lupu, al cărui strănepot este Ion Popescu-Brădiceni, s-a distins în oastea lui Mircea cel Bătrân, mai ales în bătălia de la Bogdăneşti, undeva, pe dealul Brădicenilor.
Nu ştim cum se face, dar ursitoarele au fost darnice cu acela care a copilărit pe o uliţă ce a dat literaturii române nu mai puţin de patru scriitori, printre care şi pe Nicolae Al Lupului, nepot al hatmanului Bogdan Lupu, de loc din Câmpofeni, comuna Arcani.
Dumnezeu le-a făcut pe toate astfel ca astăzi, când îl sărbătorim pe Ion Popescu-Brădiceni pentru cei 62 de ani de viaţă, el să se poată prezenta în faţa prietenilor cu rodnice fapte de cultură. în anul de graţie 2009, Ion Popescu-Brădiceni mai împlineşte 35 de ani de la debutul său literar cu poemul „Frunză albă, stea de mare”, publicat de revista craioveană „Ramuri”, unde-a fost salutat de directorul revistei „Ramuri”, Marin Sorescu, încât putem spune că Marin Sorescu este naşul său ca poet. Tot anul acesta, se strâng 20 de ani de la debutul său editorial la „Scrisul Românesc”, cu volumul „Sufletul grâului”, onorat cu Premiul UTC pentru cea mai bună carte de poezie a anului 1989, an în care au mai fost premiaţi Marius Ghica, Gabriel Chifu, secretarul de astăzi al Uniunii Scriitorilor din România, şi eminescologul craiovean Constantin Barbu.
Prolificul autor Ion Popescu-Brădiceni mai lansează aici şi acum a 55-a sa carte, incluzând volumele de poezie, publicistică şi cursurile universitare. „Arca Metanoia” este un volum original prin viziunea poetică a autorului ce a colaborat strălucit cu un alt vizionar care-a pictat copertele şi a ilustrat paginile – pictorul Vasile Fuiorea. Subintitulată „Triada tipologică de la Târgu-Jiu: Tăcerea, Sărutul, Infinitul”, “Arca Metanoia” mai cuprinde şi două texte folclorice culese de Luxiţa Popescu-Mocioi, care le-a aflat în tinereţe de la Nicolae Al Lupului, prozator ce a publicat sub acest pseudonim literar, el fiind tot un Popescu, cu care era rudă. Prin publicarea acestor două texte se dovedeşte că sculptorul Constantin Brâncuşi a rămas şi în folclorul Hobiţei. Se observă că ele aparţin folclorului românesc contemporan, cu destule aspecte de text cult. Cartea „Arca Metanoia” propune o paralelă între receptarea artistică şi receptarea poetică a lui Constantin Brâncuşi într-un text literar propriu-zis. Totodată, prin noutatea abordării, „Arca Metanoia” este un pariu riscant, întrucât necesarele accente metapoetice, uneori, poate prea evidente, l-ar putea pune în dificultate pe receptor.
Totuşi, acest volum antologic respiră prin momentele sale de autentic şi lirism pur. Autorul integrează cele trei dimensiuni ontologice – Tăcerea, Sărutul, Infinitul – într-o unitate în care predomină recuperarea sacrului. Autorul răsfrânge dimensiunea sacrificială asupra acestei monumentale Triade arhitectural-sculpturale şi complexe de la Târgu-Jiu. Ştim sau nu ştim, suntem beneficiarii faptului extraordinar de a locui într-un veritabil Templu, în cadrul căruia percepem zilnic comunicarea dintre Zei şi Oameni.
Într-un rezumat, să-i zicem cvasi-critic, vom afirma că autorul apelează la simbologia numerelor. Cartea are 13 capitole pentru că împreună cu Iisus Hristos, la Masa Tăcerii – Cina cea de Taină – s-au aşezat şi cei 12 Apostoli. Fiecare capitol are 7 poeme pentru că în 7 zile Dumnezeu a creat Lumea, incluzând şi ziua de odihnă, duminica. Ultimul capitol, cel de eseuri, conţine cinci texte pentru că în athanorul său alchimistul obţine chintesenţa, adică cea de-a cincea esenţă, de natură spirituală. Asta înseamnă că poezia este un produs prin excelenţă spiritual. Iar această chintesenţă băută asigură sufletului transcendenţa şi nemurirea cosmică. Cât priveşte botezarea cărţii cu titlul „Arca Metanoia”, semiotic vorbind, şi abia în subsidiar imaginar, autorul face tri-mitere directă la o nouă Arcă a lui Noe, aşa-numita Arcă a reunirii tuturor lucrurilor şi a fiinţelor, în numele unei triade celebre, cu profunde semnificaţii, deopotrivă etice şi estetice -Binele, Adevărul şi Frumosul – sau Calea, Adevărul şi Viaţa.
Fireşte, tragem nădejdea a nu se uita canavaua ideologică a întregului volum antologic – noua doctrină transmodernistă pe care creatorul ei – Ion Popescu-Brădiceni o propovăduieşte prin scrisul său exact de un deceniu încoace. Că presa culturală şi literară a României şi a Lumii receptează cum se cuvine transmodernismul al cărui, hai să-i zicem, inventator este Ion Popescu-Brădiceni, gorjeanul nostru şi contemporanul nostru nu poate decât să ne bucure. O recentă cronică din revista clujeană „Steaua”, a profesorului de filozofie de la Universitatea „Babeş-Bolyai” Teodor Vidam, şi o alta a scriitorului hunedorean Eugen Evu, apărută la Stuttgart (Germania) în revista „Curtea Veche”, confirmă şi această izbândă pe care poetul şi filozoful Ion Popescu-Brădiceni şi-o poate apropria. Acestea nu sunt singulare, întrucât şi alte studii şi articole o consacră, precum cele ale lui Basarab Nicolescu, la Paris, şi Victor Nicolae, în „New York Magazine”.
Iată de ce îndrăznesc să le propun autorului Ion Popescu-Brădiceni şi artistului plastic Vasile Fuiorea, realizatorul graficii acestei cărţi, să se gândească şi să acţioneze rapid pentru a vinde mai bine pe piaţa internaţională mina de aur ce o deţin şi o lansează aici şi acum – Arca Metanoia. Ediţii bilingve română-engleză şi neapărat română-franceză ar avea un impact imens asupra receptării mondiale a demersului poetico-pictural. Abia apoi vor apare aşteptatele receptări şi ecouri în presa culturală şi în lumea artistică mondială aşa cum merită această bijuterie editorială cu noua viziune asupra „Triadei tipologice de la Târgu-Jiu: Tăcerea, Sărutul, Infinitul.” Mai amintim că sărbătoritul Ion Popescu-Brădiceni este membru titular al Academiei de Ştiinţe, Literatură, şi Arte – ASLA – din Oradea, Filiala din România a Academiei Româno-Americane. Recent, Ion Popescu-Brădiceni a devenit membru al Societăţii Române de Filozofie. De ani de zile, Ion Popescu-Brădiceni a creat un Festival de Poezie „Serile la Brădiceni” şi tot ca fondator mai publică revista anuală „Serile la Brădiceni”, cu suplimentul său ilustrat „Miracol de Brădiceni” prin sponsorizarea unui alt brădicenean cu suflet mare, profesorul universitar dr. Constantin Mircioiu, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din România şi al Academiei de Ştiinţe din Statele Unite ale Americii.
Dacă avem sau nu dreptate afirmând că Ion Popescu-Brădiceni este atins de aripa geniului, sperăm a nu supăra prea tare. Ar fi cazul şi timpul să nu ne mai ferim de cuvinte şi de aprecieri. Fănuş Neagu afirma că nouă, gorjenilor, „Ne-a luat Brâncuşi toată snaga”. Şi dacă nu-i adevărat?
Nu ştiu ce mă face să cred că nu va trece prea multă vreme şi-l vom sărbători iar pe creatorul transmodernismului – Ion Popescu-Brădiceni, odată cu lansarea cărţii de căpătâi la care inspirat trudeşte acum. (Între timp, s-a lansat şi se numeşte „Cenaclul Columna. Şcoala de Literatură de la Târgu-Jiu. Generaţia columnistă după cinci decenii”, pe 15 ianuarie, – n.m.) Mai sper să fiu iertat şi că deconspir şi prevăd o celebritate apropiată a filozofului-poet ori a poetului-filozof I.P.-B. prin anunţata apariţie a operei „Mântuirea prin Cuvânt”.
Ion Predoșanu
