La sfârșitul acestei săptămâni din octombrie, au loc o serie de manifestări cultural-istorice comemorative organizate în cadrul Programului Cultural “2018 – Centenarul Marii Uniri în Gorj”, aprobat de către Ministerul Culturii și Identității Naționale, în parteneriat cu autoritățile publice județene și locale dedicate primei bătălii de la Târgu-Jiu, desfășurată în perioada 10 – 16 Octombrie 1916 în cadrul Primului Război Mondial. Trupele române, comandate de generalul Ion Dragalina, resping o puternică ofensivă inamică. Se remarcă, pentru prima dată, prin vitejia sa Ecaterina Teodoroiu din Vădenii Gorjului.
Vineri, 12 octombrie 2018, Prefectura și Consiliul Județean Gorj alături de Primăria și Consiliul Local al orașului Bumbești-Jiu în colaborare cu Biserica Ortodoxă Română (reprezentată de Mănăstirea Lainici și Parohia Bumbești Jiu), dar și instituții și asociații județene (Garnizoana Târgu-Jiu, Poliție, Jandarmi, Veterani de război, A.N.C.E. “Regina Maria” – Filiala Gorj, A.N.C.M.R.R., Societatea de științe Istorice Gorj și Fanfara “Armonia”) au organizat o manifestare comemorativă cu prilejul împlinirii a 102 ani de la rănirea gravă a generalului Ion Dragalina la podul de peste râul Jiu din apropierea Mănăstirii Lainici.
Manifestările au început în orașul Bumbești-Jiu, la ora 09.00 la Monumentul Eroilor din localitate, în prezența organizatorilor și a unor elevi din oraș. S-au rostit alocuțiuni și s-au depus coroane. Următoarea activitate s-a desfășurat la bustul generalului Ion Dragalina din același oraș. S-a intonat imnul național de către Fanfara „Armonia” apoi s-au depus coroane de flori. De aici ne-am deplasat în Valea Jiului, la Monumentul generalului Ion Dragalina din apropierea Mănăstirii Lainici. „Ion Dragalina s-a născut la 16 decembrie 1860, în Caransebeș, fiind descendentul unei vechi familii de grăniceri din Banat. Tatăl său a fost ofițer în armata austro-ungară. Clasele primare le face la Caransebeș, iar pregătirea militară și-o desăvârșește la Timișoara și Viena (Academia de Război). În 1887 Ioan Dragalina a demisionat din armata austro-ungară, a trecut granița în România și a fost încadrat în Armata Română cu gradul de sublocotenent. Avansează treptat pe scara ierarhică: căpitan (1893), maior (1899), locotenent-colonel (1908). În perioada 1908-1911, lt.col. Ioan Dragalina a fost comandant al Școlii Militare de Infanterie din București. La începerea Primului Război Mondial avea gradul de general de brigadă și comanda Comandamentul 3 teritorial. În anul 1916 a fost comandantul Diviziei I la Turnu Severin. În luptele pentru cucerirea Orșovei și a Culoarului Timiș – Cerna soldații din subordine s-au acoperit de glorie. În luna octombrie i s-a încredințat comanda Armatei I-a și plecând pe front, în linia întâi, a fost rănit. În dimineața zilei de 12 octombrie 1916, generalul Ion Dragalina a luat o mașină cu șofer și doi ofițeri (colonelul Toma Dumitrescu și maiorul 
Constantin Miltiade) și a plecat personal în Valea Jiului, în recunoaștere, pentru a vorbi cu comandanții aflați în prima linie a frontului, deoarece legăturile cu unitățile înaintate erau întrerupte. A fost sfătuit să nu se aventureze în sectorul de contact al celor două armate (română și germană), deoarece liniile de demarcație nu erau stabile. Ajuns în prima linie, a trecut podul din apropierea Mănăstirii Lainici, unde s-a spovedit și s-a împărtășit. La întoarcere, podul a fost cuprins într-un schimb de focuri. Mașina a trecut în viteză podul 
prin ploaia de gloanțe, iar câteva își ating ținta. Generalul a fost rănit în brațul stâng și în omoplat. Mașina a reușit să ajungă în tabăra română, iar Dragalina a fost transportat de urgență la postul sanitar din Gura Sadului, unde i s-au curățat rănile și apoi bandajat. A fost dus de îndată la spitalul din Târgu-Jiu și în aceeași zi la Craiova. Marele Cartier general a ordonat, printr-o telegramă, ca generalul Ion Dragalina să fie transportat de urgență la București. Generalul Dragalina este urcat în tren, dar din cauza aglomerației de pe calea ferată rana i se infectează. Trenul ajunge la București abia în seara zilei de 13 octombrie. Imediat i se dezinfectează rana, i se scoate glontele din omoplat, iar brațul îi este pus în ghips. Pe patul de spital, regele Ferdinand I al României îi conferă Ordinul Mihai Viteazul. La 16 octombrie 1916, îi este amputat brațul stâng. Deși starea sa începuse să se îmbunătățească, spre seară se declanșează septicemia. Moare în seara zilei de 24 octombrie 1916. Slujba de înmormântare a fost oficiată la Biserica Albă din București, în 
prezența regelui Ferdinand, a principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea) și a numeroși oameni politici: Ion I.C. Brătianu (prim-ministrul României), Vintilă I.C. Brătianu (ministrul de război), Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Mihail Cantacuzino (ministrul Justiției), Take Ionescu (ministrul de Externe), Henry Catargi (mareșalul Palatului), generali și atașați militari străini în România. A fost înmormântat în Cimitirul Eroilor (Bellu Militar).” Momentul festiv a continuat cu rostirea unei alocuțiuni de către Constantin Bobaru, primarul orașului Bumbești Jiu și o lecție de istorie prezentată de profesorul Gheorghe Nichifor, vicepreședintele Consiliului Județean Gorj, despre luptele duse în anul 1916 în această zonă, despre viața și activitatea militară a generalului Ion Dragalina. Un grup de preoți de la Mănăstirea Lainici, în frunte cu Starețul acesteia, arhimandritul Ioachim Pârvulescu și de la Parohia Bumbești Jiu, au oficiat o slujbă dedicată generalului Ion Dragalina, dar și eroilor neamului. Activitatea s-a încheiat cu depuneri de coroane de flori. Delegația a A.N.C.E. „R.M.” Gorj a fost alcătuită din: lt.col. (r.) Gheorghe Bușe, lt.col. (r.) Nicolae Bușe, dir. Viorica Ionescu și ing. Vasile Ionescu. Aducem, pe această cale, un pios omagiu generalului Ion Dragalina, dar și eroilor neamului.
Lt. col. (r.) Gheorghe Bușe, secretar executiv al A.N.C.E.„R.M.” Gorj
