După cum am precizat în articolul anterior, Dinică Ciobotea se înscrie în rândul istoricilor români care au abordat cu aceeași profunzime istoria microzonelor istorice, dar și marile probleme fundamentale ale istoriei românilor. Pentru că în județul Gorj sunt foarte mulți iubitori ai istoriei, iar mulți dintre aceștia sunt îndrăgostiți de cercetarea arhivelor, elaborând lucrări competitive ca dimensiune și profunzime, am să reiau prezentarea valoroasei opere a distinsului istoric craiovean, bazată exclusiv pe cercetarea documentelor de arhivă, oprindu-mă asupra ultimei sale lucrări(în colaborare cu alți cercetători):,,Posada-685”, dar și asupra câtorva dintre noutățile aduse de acesta în abordarea istoriei microzonelor istorice, unde, de fapt, este deschizător de drumuri.
a.Lucrări despre istoria Gorjului
Istoricul Dinică Ciobotea s-a aplecat cu multă atenție asupra istoriei Gorjului, cercetând atât problematica moșneniei, cât și aspectele privitoare la structurile sociale, evoluția economică, participarea gorjenilor la marile evenimente ale istoriei moderne. În urma studiilor făcute, profesorul a realizat cea mai completă hartă fizico-geografică a zonei moșnenești din Țara Românească și, implicit, din județul Gorj, acesta fiind cel mai moșnenesc dintre toate județele. Din acest punct de vedere, marea realizare a cercetărilor sale o constituie alcătuirea unui repertoriu documentar cât mai complet care oferă cercetătorilor istorici o imagine globală a ceea ce a însemnat fenomenul moșneniei. Iată câteva din studiile sale:
1. Câteva date despre steagul revoluţiei de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, în “Contribuţii istorice, filozofice, sociologice, economice”, 6, Craiova, 1981, p. 30-37 (în colaborare).
2. Judeţul Gorj într-un document statistic din 1727, în “Arhivele Olteniei”, serie nouă, 6, 1989.
3. O carte rară: primul dicţionar al localităţilor din judeţul Gorj, în “Mitropolia Olteniei”, Serie nouă, an XLII, 1990, nr. 1-3, p. 308-310 (în colaborare).
4. Întinderea proprietăţii moşneneşti la 1864 în judeţul Gorj, conform statisticii din 1899 (I), în “Litua”, VII, Târgu Jiu, 1997.
5. Întinderea proprietăţii moşneneşti la 1864 în judeţul Gorj, conform statisticii din 1899 (II), în “Litua. Studii şi cercetări”, VIII, 2000.
6. Despre neamul moşnenilor Schileri din Gorj, în “Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane ,,C.S.Nicolăescu-Plopșor”, II/2000.
b.Lucrări tratând istoria Craiovei
Profesorul Ciobotea este un om devotat cetății sale. Cercetările sale istorice au adus la lumină aspecte inedite, puțin cunoscute publicului craiovean, despre efervescența culturală a urbei în diferite perioade, despre implicarea locuitorilor ei în evenimente importante ale istoriei naționale. De la istoria instituțiilor (poliție, școală, universitate, biblioteci, biserici), până la istoria participării efective a craiovenilor la anumite evenimente istorice, profesorul Ciobotea le abordează cu aceeași cursivitate a discursului și cu dăruirea unui homo civitas. Dintre studiile pe acest palier al cercetării amintim:
Medalii craiovene. 1750 Pelendava – Craiova 500, Craiova, 1975.
Medalii craiovene, în “Buletin informativ”, 2, Craiova, 1976.
Craiova, loc de visare şi de acţiune pentru înfăptuirea Unirii tuturor românilor, în “Orizonturi noi”, revistă şcolară, 5, Craiova, 1979.
Craiova şi studenţii români de la Viena în al treilea pătrar al secolului al XIX-lea, în “Mehedinţi. Istorie şi cultură”, II, Drobeta Turnu Severin, 1980.
Noi mărturii referitoare la efervescenţa socială, culturală şi politică din Craiova, între anii 1857-1866, în “Revista muzeelor şi monumentelor. Muzee”, 4, 1984, p. 76-81 (în colaborare).
Craiova de altădată în scrierile literare mai puţin cunoscute, în “Mitropolia Olteniei”, Serie nouă, an XLIII, 1991, nr. 3.
c. Lucrări tratând microzonele istorice
Dinică Ciobotea este un deschizător de drumuri în ceea ce privește aplicarea cercetării asupra unor microzone istorice. De la primele studii despre satul natal Secu, până la studiile despre microzonele ,,Valea Drincei”, ,,Valea Cosuștei”, ,,Valea Jaleșului”, acesta investighează cu minuțiozitate sursele documentare, face analogii și comparații, reușind să surprindă specificitatea fiecăreia. Spre exemplificare am ales constatările domniei sale despre satele microzonei ,,Valea Jilțului”, despre care spune că sunt tot atât de vechi ca și poporul român”. Istoricul craiovean merge pe linia trasată de savantul Nicolae Iorga demonstrând neîntrerupta continuitate de viață a comunităților sătești românești din secolul al VII-lea până la întemeierea structurilor statale. Acele mici comunități au fost ,,unitatea primordială a vieții istorice la români”(N.Iorga). Dintre cercetările sale amintim:
1. Structuri sociale în zona de câmpie dintre Olt şi Jiu în secolul al XIXlea, în “Oltenia. Studii şi comunicări”, vol. VII-VIII, 1988-1989, Craiova, 1990.
2. Din istoria satelor de pe Jilţuri (I), în “Oltenia. Studii. Documente. Culegeri”, Seria a III-a, an II, 1998.
3. Din istoria satelor de pe valea Amaradiei, în “Arhivele Olteniei”, serie nouă, 13, 1998 (în colaborare).
4. Repere în istoria socială a satului românesc. Diostii din Romanaţi, în “Arhivele Olteniei”, Serie nouă, an 2000.
5. Dinică Ciobotea, Liviu Marius Ilie, Structuri sociale pe valea Drincei-Mehedinţi. Documente, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2003,
d. Lucrări referitoare la istoria culturală
Istoricul Dinică Ciobotea este un distins om de cultură al Craiovei. Nu este manifestare culturală importantă din Craiova la care istoricul să nu fie prezent cu o comunicare științifică. O privire simplă asupra lucrărilor publicate de acesta despre monumentele Craiovei(biserici, case memoriale, statui etc.), dar și despre acțiunile culturale din istoria acesteia(tipărituri, asociații culturale) ne indică un cunoscător rafinat al istoriei evenimențiale, dar și al istoriei mentalităților. Alături de alte valori certe ale urbei de pe Jiul de Jos, Dinică Ciobotea, prin studiile domniei sale realizează de fapt o istorie explicită a capitalei Olteniei. Menționăm câteva din aceste lucrări:
1. Câteva Valori ale patrimoniului cultural naţional în judeţul Dolj, în “Revista muzeelor şi monumentelor”, 2, Bucureşti, 1980 date privind bisericile comunei Secu (Dolj), în “Mitropolia Olteniei”, an XXVII, nr. 1-2, 1975
2. Răspândirea tipăriturilor brâncoveneşti, în “Academia”, an III, ianuarie 1993, nr. 3.
3. Monumentele Craiovei, Editura Helios, Craiova, 1998(coautor).
4. Bisericile Craiovei, Editura Helios, Craiova, 1998(coautor).
5. Monumente si locuri istorice craiovene. Istoria locului pe care se află astăzi Universitatea din Craiova, în “Mileniu” – Revistă de cultură, Craiova, an VII, 2004.
6. Monumentele Craiovei, ediţia a III-a, Editura Helios, Craiova, 2004 (coautor).
7. Biserica Sf. Dumitru din Craiova, în “Analele Universităţii din Craiova”, Seria Istorie, anul X, 2005, nr. 10.
8. Dinică Ciobotea, Alexandru Isvoranu, Ioachim Iulian Voica, Bisericile Craiovei – I – Biserica Sf. Spiridon, Editura Universitaria, Craiova, 2008, 172 p. (coautor)
În finalul acestui demers de cunoaștere a operei unui istoric de zile mari al Olteniei, facem referire la una din ultimele sale tocmiri istorice.
În anul 2015, la cunoscuta editură ,,Universitaria” a apărut lucrarea colectivă ,,Posada-685” (în două volume), profesorul Dinică Ciobotea fiind coordonatorul acesteia alături de, academicianul Radu Ștefan Vergatti și Eugen Petrescu. În volumul care tratează bătălia de la Posada din noiembrie 1330, dintre Carol Robert de Anjou și Basarab I, distinsul profesor craiovean realizează primele două capitole în care lansează idei foarte importante privind entitățile politice românești anterioare anului 1291. Domnia sa constată că sub impulsul factorilor politici și economici externi, în fața ofensivei ,,cvasieuropene a Papei”, românii ,,au găsit rosturile istoriei în constituiri etno-politice de mari dimensiuni”. Una dintre ideile lansate de istoric este aceea a definirii satului ca grup uman teritorializat, omogen sau puțin diferențiat, care a fost,, primul pas spre organizarea statală în condițiile migrației populațiilor de diferite etnii”. O altă idee valoroasă se referă la procesualitatea apariției în sate a organismelor administrative, numite de istoric ,,nuclee de viață statală incipientă”.
Recunoașterea contribuției sale istoriografice este probată de decernarea premiilor: „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române, „Lucian Roşu” acordat de filiala Academiei Române din Iaşi, premiile „Gheorghe Brătianu” și „N. Iorga” al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România. De asemenea, a fost distins cu peste 10 diplome de onoare şi de excelenţă.
Alăturăm și noi, cei care, sub o formă sau alta, ne-am intersectat în cercetările noastre istorice cu domnul profesor, aleasa considerațiune pentru calitatea umană a domniei sale-altruismul. Profesorul Dinică Ciobotea a oferit sprijin total oricărui iubitor de istorie care a dorit să facă muncă de cercetare. Credem că locul său este în cadrul Academiei Române!
Prof. dr.Dumitru Cauc
