Până una alta, gorjeanul Laurian Stănchescu este iniţiatorul Marşurilor Nichita! Bravo lui! Dar noi, gorjenii de acasă, ce facem? Noi chiar nu avem idei? Nu ne fată mintea nici un proiect cultural mai de Doamne ajută?
*
Poate cel mai devotat prieten al poetului Nichita Stănescu se-ntâmplă să fie un om viu, cum ar fi spus Îngerul Blond, poetul Laurian Stănchescu, demn urmaş şi continuator al autorului Necuvintelor. De loc din Dragoteşti, judeţul Gorj, Laurian Stănchescu a izbutit să întocmească mai multe volume de amintiri, întâmplări şi memorii despre viaţa şi opera celui nominalizat cândva la Premiul Nobel, strânse sub titlul „Râsu’-Plânsu’ lui Nichita Stănescu”(apariţii editoriale aflate, în anul de criză 2010, la al cincilea volum). În paginile celei de-a cincea cărţi dedicate memoriei nemuritorului Nichita, din seria „Râsu’-Plânsu’… ”, apar şi semnături ale unor condeieri de pe meleagurile Gorjului. Această carte va fi lansată duminică, 28 martie 2010, la Drobeta-Turnu Severin, în cadrul Marşului Cultural Internaţional „Nichita Stănescu”.
Această lucrare culturală a fost posibilă prin numirea gorjeanului nostru Laurian Stănchescu în fruntea Comisiei Judeţene de Cultură, prin ordinul prefectului de Mehedinţi, Ion Mâţu. Iar Laurian Stănchesu este iniţiatorul proiectului său mai vechi intitulat „Marşul Cultural”. Prima ediţie a avut loc la Băile Herculane, a doua la Curtea de Argeş. Cea de-a treia ediţie va fi dedicată memoriei lui Nichita Stănescu, care, la 31 martie 2010, ar fi împlinit 77 de ani.
Iată cum, din Ceruri, poetul nepereche Nichita i-a convins pe politicienii de mai multe culori ai Consiliului Judeţean Mehedinţi să uite de diferenţele de coloratură ori de interesele lor şi să ia o decizie în unanimitate. Una prin care Centrul Cultural Mehedinţi se cheamă, oficial, din 18 martie, prin demersul iniţiatorului său, Laurian Stănchescu, Centrul Cultural „Nichita Stănescu”. Cât despre Marşul Nichita, acesta se va desfăşura sâmbătă, 28 martie a.c., între localitatea Şimnic, situată la 30 km de capitala judeţului Mehedinţi, şi sediul Centrului Cultural „Nichita Stănescu”.
*
Acum, că tot am lungit vorba, să spunem că lector dr. Ion Popescu-Brădiceni şi subsemnatul au un proiect cultural de anvergură, ca proprietate intelectuală a lor. Se va derula şi ca activitate a Cercului de la Târgu-Jiu, instituţie culturală cu statut propriu şi cu personalitate juridică, înfiinţat de membri fondatori Laurian Stănchescu, lector dr. Ion Popescu-Brădiceni, actorul şi poetul George Drăghescu, Varujan Vosganian şi subsemnatul, ca secretar general, iar cărţile ce le vom edita vor apare cu prioritate la Editura Gorjeanul.
Proiectatul Marş Internaţional Constantin Brâncuşi va avea plecarea la Hobiţa, vatra geniului brâncuşian din comuna Peştişani, şi se va încheia apoteotic la Târgu-Jiu. Din start, Marşul Brâncuşi va fi pe jos, 25 de kilometri, aşa cum tot pe jos a plecat Brâncuşi la Paris, în anul 1904, spre a cuceri lumea cu operele sale ce au revoluţionat sculptura lumii, trudind în atelierul său parizian. Marşul Brâncuşi îşi propune menţinerea în funcţiune a Centrului de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu şi nu desfiinţarea lui! În plus, Marşul Brâncuşi Hobiţa – Târgu-Jiu, din 2011, va avea ca principale obiective valorificarea patrimoniului deţinut la această oră pe de o parte de Primăria Municipiului Târgu-Jiu, a tripticului monumental brâncuşian şi a Parcului de monumente plastice datorate succesivelor tabere de creaţie ţinute până azi la Târgu-Jiu, graţie primarului dr. ing. Florin Cârciumaru.
Pe de altă parte, salvarea Parcului de sculpturi din Zăvoiul Bistriţei, aflat în paragină la Hobiţa, în imediata apropiere a Casei Memoriale Constantin Brâncuşi pe care o dorim transformată într-un Complex sătesc muzeal etnografic demn de o localitate dintr-o ţară membră a Uniunii Europene, care să colecţioneze într-un număr mult mai mare obiecte tradiţionale rezidente încă în zonă.
Un al treilea punct al Proiectului cultural, gândit de autorii lector dr. Ion Popescu-Brădiceni şi Ion Predoşanu, ca obiectiv al Marşului Cultural Constantin Brâncuşi, va avea în vedere înfiinţarea Muzeului de Artă Contemporană şi Experimentală Târgu-Jiu. Acest Muzeu de Artă Contemporană şi Experimentală va găzdui Simpozioane Internaţionale dedicate descrierii şi interpretării artei brâncuşiene pe care le vom organiza la Târgu-Jiu. Ne-am adresat oficialităţilor şi autorităţilor române, avem sprijinul aşteptat din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, al Uniunii Scriitorilor din România, al Bisericii Ortodoxe Române şi, nu în ultimul rând, al Academiei Române.
Ion Predoşanu
